Her cold skin

[Carsten R. Günther]

Pufni scurt în momentul în care își duse mâna instinctiv în buzunarul robei și sesiză că îi dispăruse bagheta. Fata asta era o hoață iscusită, însă nimic mai mult. Nu știa cum să reacționeze, vroia să îi spună câteva vorbe usturătoare despre bunele maniere și în același timp să o felicite că reușise de două ori să îl deposedeze de baghetă. Nu știa ce își dorea mai mult dintre opțiunile astea două. Se întoare ca să o cuprindă cu privirea și spre surprinderea lui nu o mai găsi acolo. Avea chef deci de un joc, ei bine, lui îi plăcea să se joace și o data pornit nu obișnuia să renunțe, și nici nu se aștepta la ceva mai prejos din partea unei viperinițe.
Partea cea mai proastă era faptul că avea nevoie de timp și concentrație pentru vrăjile fără baghetă și nu era gata de o confruntare directă în felul acesta, nu încă. Totuși trebuia doar să o găsească și să o zdruncine un pic ca să-și revină din febra jocurilor într-un loc total nepotrivit. 
Închise ochii încercând să se concentreze pe fiecare zgomot, fiecare creangă sau frunză zdrobită sub greutatea picioarelor ei. Nu auzi nimic, deci se îndepărtase un pic. "Accio baghetă" șopti mai mult pentru sine așteptând o reacție,o mișcare cât de mică. Desigur vraja nu i-ar fi adus bagheta dacă nu folosea deja o baghetă, însă era destul de puternică incât să o incomodeze puțin dacă o ținea aproape de ea, dat fiind că de obicei aceasta se mișca puțin încercând să revină la posesorul ei. Nimic, nici o mișcare, nici o răsuflare. 
"Deprimo" spuse el destul de calm cu un timbru al vocii grav concentrându-se pe tot ce se petrecea în pădure. Un vânt puternic începu să agite frunzele încă verzi ale copacilor, prefăcând liniștea apăsătoare de până atunci într-o melodie ciudată și neînțeleasă. Se puse pe alergat imediat ce sesiză locația ei, insă se duse conștient în direcția total opusă doar ca mai apoi să ajungă direct în spatele ei și să îi prindă ambele palme în mainile lui imobilizându-i orice mișcare. Își afundă nasul în parul ei de la ceafă inhalând cu lacomie parfumul ei și rânji. 
"Ich habe dich" spuse el și își lipi buzele reci de pielea caldă de pe gâtul ei pe la spate, sesizând că în vorbise în limba lui maternă, dar nu se mai obosi să-i traducă, nu avea nici o relevanță.