Landscape

[Carsten R. Günther]

Se încrunta în continuu și nici mărcar el nu știa de ce, vroia să se relaxeze, să inspire aerul proaspăt și rece însă ceva nu îl lasa să o facă. Își duse o mână la frunte atingându-și tâmplele cu degetul mare și respectiv cel arătător masându-le apăsat. Repetase mișcarea de câteva ori însă degeaba, dupa un timp tot încruntat se trezea. Îi ardea fața și îl durea capul. Se opri pentru un moment admirând din nou priveliștea ce se înșina în fața ochilor săi și pășea fix pe marginea lacului, orice mișcare bruscă sau alunecare putea sa aibă drept consecință o baie rece.
Deja se întuneca din ce în ce mai mult dar mai avea nevoie de încă cateva minute acolo în liniște și apoi avea să plece împlinit. Zâmbi scurt arcuindu-și insesizabil buzele și păși din nou izbindu-se de cineva fără să relizeze prea mult acest lucru. Îsi ridică privirea și o zări. O puștoaică de la el din casă pe care o știa doar din trecere, pate nici atât. O dezechilibrase rău, însă fata căzu jos foarte silențios, exact ca o petala a unui trandafir.
]"Îmi cer scuze, lasă-ma să te ajut." reacționase el imediat întinzându-i mâna fetei ca să o ajute să se ridice.