Sweet dreams

[Lucas Sasha Neitzke]

Se pare ca era mai greu decat se asteptase el sa fie. O subestimase, pustoaica mica, ascultatoare si naiva pe care o stia el nu mai era, facand loc unei fete indraznete, rebele si..mature? o privea destul de discret cu coada ochiului, aproape insesizabil urmarindu-i conturul nasului care se armoniza perfect cu buzele si suvitele de par ce ii cadeau in fata, era atat de frumoasa, era o femeie, insa nu stia daca o sa inceteze vreodata sa se poarte cu ea ca si cum ar fi in continuare o copilita inocenta. Prefera sa mearga in liniste, auzindu-se in fundal doar scartaitul lung si obositor al zapezii sub greutatea bocancilor lui, ciudat, pasii ei nu se auzeau aproape deloc. Intoase capul spre ea crezand la un moment dat ca isi luase talpasita, dar era inca acolo, tinand pasul cu el in timp ce facea el unul, ea facea doi. Schita un zambet scurt pe care il sterse destul de repede de pe fata inainte sa fie observat. Isi adanci mainele in buzunar grabind pasul, se lasase destul de rece, se intreba daca nu a inghetat domnita de langa el, si ce ar putea face sa o incalzeasca daca era asa. 
Ajunse in dreptul unui local destul de retras fata de strada principala din Hogsmeade si deschise usa fara pic de retinere. Intra el primul cercatand foarte rapid cu ochii zona si oamenii de acolo si ii tinu usa ca sa poata intra si ea. 
"Sa nu iti dai jos gluga pana nu ajungem la masa" sopti el si o apuca destul de strans de cot tarand-o la propriu dupa el ca o masa mai indepartata unde palpaia o lumina slaba de la o lumanare aproape terminata. Desigur, nu era cel mai dragut loc unde sa aduci o fata, insa el nu intentiona sa fie dragut, nu cu ea, nu in acel moment. Ii trase scaunul in asa mod incat sa ii fie comod sa se aseze si lua si el loc fata in fata cu ea. Isi puse ambele maini pe masa, in secunda urmatoare aparand un omulet micut si destul de nepotrivit dupa infatisare pentru acel local, avand o fata luminoasa si zambareata. Comanda rapid un pahar de whisky si astepta sa isi faca si fata comanda. Ii urmarea fiecare gest si mimica a fetei, in acea lumina avand trasaturile mult mai blande decat lasa ea sa se vada, ochii mult mai patrunzatori si miscarile mult mai elegante. Aproape ca o dorea. Insa nu avea timp de prostii si reveni la aceeasi privire rece si indiferenta. 
"Spune-mi, Lore, unde e?" zise el incruntandu-se tinandu-si mainele in pumn pe masa. Vroia sa termine odata cu intalnirea aceea, vroia sa isi intoarca proprietatea si sa nu o mai vada niciodata si in acelasi timp parca isi dorea sa o intrebe de ce a fugit si ce se intamplase cu ea in tot acest timp. Omuletul le aduse comada insa nici nu ii arunca vreo privire, fixand-o in continuare pe Lorelei, fara sa se atinga de pahar.