just a visit

[Carsten R. Günther]

Prea multe griji. Pufni scurt. Ar fi vrut el să fie lipsit de griji asemenea puștoaicei din fața lui. O urmarea doar cu privirea tragându-și gluga peste cap în momentul în care se auzi ușa cu un scârțâit puternic și deranjant, iar in prag își făcură apariția doi indivizi morocănoși. O lăsa să își facă de cap cu mâna fară să schițeze nici un zâmbet, nu îl deranja și nici nu îi stârnea vreo emoție sau altă prostie. În schimb era foarte atent la ritmul respirației ei, si la caldura corpului ei mic și firav, oricât de puternică vroia să pară, tot mică era față de el. 
Rânji cand îi simti degetele apucându-l de haină, acest gest al ei fiind drept raspuns la întrebarea lui cel mai probabil. Câteodată uita faptul că domnița aparține casei Viperini și avea tendința să se poarte destul de blând cu ea, probabil mutrișoara ei îi inspira mai mult o Astropufiță ce își pierde timpul prin cărțile de poțiuni. Când ajunse în pivniță constată mai multe lucruri, unu, umiditate și miros specific unei peștere plină de șerpi, loc total nepotrivit pentru el, doi, părea să fie un mic laborator al fetei acolo și trei, fata îi răspunse la întrebare în mod practic. Se plimbă puțin printre rafturi cu mainele la spate mijindu-și ochii când ajungea în dreptul unei sticluțe cu un conținut destul de interesant. 
"Nu sunt amator de băuturi exotice"comentă sec plimbându-se în continuare pe acolo până ce văzu că Splendora era din nou atentă la el, așa că se apropie destul de mult de ea, prea mult față de o convorbire obișnuită pe care o purta de obicei cu oamenii. "Cum verifici dacă poțiunile tale funcționeaza?" spuse el într-un final uitându-se direct in ochii ei, ținându-și în continuare mâinele la spate.