just a visit

[Carsten R. Günther]

Zâmbi din nou satisfacut când îi auzi cuvintele. Bineînțeles, se aștepta viperinița să creadă ca el ar vrea să folosească poțiunea inclusiv pe ea, dar se trezi neașteptat umanitatea din ea, îi era frică pentru altul nefiind în cunoștință de cauză. "Sunt rău." îi raspunse pe un ton lipsit de inflexiuni. Putea spune că vorbea serios. Erau multe lucruri care puteau defini un om rău, printre care tendințele spre manipulare, minciună, violență, desfrâu, crimă... el le avea cam pe toate, mai pregnant prima ce-i drept, așa că putea fi catalogat ca fiind o persoană rea. Totuși, personal nu se considera astfel, având un motiv bine determinat pentru fiecare din acțiunile sale, chiar dacă uneori pe moment nu le conștientiza. Nu era sigur că era capabil să acționeze ghidat de niște sentimente pe care nu le avea.
El vroia să facă o banală afacere cu ea, nimic mai mult, iar în momentul în care îți expui condițiile nu au nici o relevanță cauza, motivele sau consecințele. Pe ea însă o afectau alea din urmă, ceea ce o faceau automat nepotrivită pentru o mică înțelegere. Trebuia să recunoască că rămase surprins de cealaltă latură a personalității ei, poate latura adevărata, sau cine știe, nu îi păsa prea mult. 
"Să înțeleg că e un refuz?" își termină el replica privind-o direct în ochi cu cea mai profundă seriozitate. Avea nevoie de poțiunea aia, dat fiind faptul că blestemul Imperius era interzis, știa că există o asemenea poțiune și trebuia să o obțină. Totuși Splendora nu se dovedi foarte dornică de a-l ajuta, iar el, ei bine, nu avea să insiste sau să o oblige, să nu-i fure libertatea, măcar ei. Nu mai avea timo de pierdut pe acolo, așa că își trase din nou gluga peste cap și se îndreptă spre scări, iar când păși prima scară îi spuse cu un zâmbet abia sesizabil. "Ai grijă de tine"