Sweet dreams

[Lorelei M. Hounsfild]

Era dur, foarte chiar. O durea mina destul de tare incit ii venea sa ii traga cu ceva in cap pentru aceasta lipsa de respect si de simt. Ea se invinetea foarte repede si el stia asta foarte bine. Era mult mai gingasa decit tirfele cu care se tolanea el noaptea prin asternuturi sau le satifacea asa repejor intr-un colt mai intunecos de parc sau strada. 
Avea sentimente contradicorii in privinta actiunilor asle. Pe de o partea dorea sa il vada in celalalt colt de bar, iar pe de alta parte.... In fine lucrurile evoluau cit se poate de rapid incit ea nici nu se stradui sa intreprinda ceva. 
Nu mai suntem la scoala si eu nu mai sunt eleva. 
Chiar ura momentele cind o trata ca pe o scolarita, vremea copilariei a trecut si a scolii tot, deci avea dreptul sa nu se supuna domnului profesor. Desi el nu mai ocupa acel post de ceva timp. 
Ii venise un miros strident de tutun amestecat cu bautura cind o apropiase de el. Un miros placut de altfel, dar aroma era destul de tare pentru nasucul ei sensibil si simpatic. Astepta linistita ca el sa termine bataia aia de joc pe care altii o numesc sarut. Ca sa obtii ceva calitativ de la ea trebuia sa fie in toane bune, dar domnul ii stricase dispozitia deci nu se simti foarte impresionata. 
Ai terminat sa ma salivezi? Si luase un servetel de pe masa stergind obrajii si buzele. Nu o impresionase deloc. Poate cindva si se topea de la asta acum insa unicul sentiment pe care il trezise era greata.