Reset your mind

[Lucas Sasha Neitzke]

Merlin, resimtea toata situatia ca de un penibil feroce, astfel incat mai trase un fum prelung din tigara, inecandu-se intr-un mod cu atat mai neplacut cu el din cauza stresului care ii bantuia neuronii, tusind ragusit, acoperindu-si buzele cu dosul palmei. Il enerva faptul ca Lore avea in fapt o putere asupra lui pe care ea probabil nici macar nu o banuia. De ce ar fi lasat-o sa stie de acea slabiciune iritanta, districtiva, cand ar fi putut ramane cu o imagine favorabila despre el? Trebuia doar sa se enerveze pe fata si sa plece trantind usa in urma lui, cu obisnuitele sale izbucniri de orgoliu care nu accepta sa i se arunce asemenea replici din partea unei gagicute si in general din partea nimanui, iar tanara avea sa ramana intodeauna cu acea imagine despre el cu care i-ar fi suras sa ramana. Trase aer curat in piept incercand sa analizeze situatia si importanta sigurantei fetei in momentul acela. Intr-un final pasi inspre ea si apucand-o de brat, fara forta, o facu sa se uite la el.
Deschise gura sa formuleze ceva, crispandu-se usor, perfect vizibil, dintr-o repulsie viscerala fata de ce articula incet din buze. "Imi pare rau, bine?" Merlin, iesise acea pocitanie lingvistica de pe buzele lui? Nu-si amintea sa-si fi cerut scuze pentru nimic, indiferent despre ce era vorba, poate doar cu o ironie debordanta, in ultimii peste cincisprezece ani. Cuvintele pareau lipsite de sens, de parca ar fi fost scoase din dictionarul personal, din limba personala, pe care acum trebuia sa o revizuiasca pentru a intelege el insusi ce anume reusise sa formuleze. O facuse cu voce tare sau intr-adevar nu ii reusise pana la capat, nu i se auzise clar vocea? Poate nu se auzise. Poate doar i se paruse. Da, ar fi fost bine, sa fi vorbit doar in capul lui, sa nu il fi auzit nimeni scotand din gura o asemenea atrocitate pe care o resimti de parca ar fi inghitit un noroi plin de ramasite putrezite prin care circulau furnici rosii. Si intregul amestec alunecandu-i pe gat prin tractul digestiv pana in fundul stomacului, pe care il simti dureros, neplacut, iritant. Nu vroia sa fie acolo, vroia sa plece si sa respinga ideea ca se deplasase pana acolo pentru a se pune pe sine intr-o asemenea ecuatie jalnica si nedemna de persoana lui. 
Ii elibera mana fara sa astepte un raspuns din partea ei si isi aprinse din nou o alta tigara revenind la geam. Toata situatia era penibila pana la extrem. Intelegea ca fata avea nevoie de putere intr-un timp cat mai scurt pentru a pune la punct un imbecil si venise la el ca sa o ajute in schimbul unui serviciu bineinteles, dar cine ar fi crezut ca abilitatile ei de magmetamorf pot scapa atat de usor de sub control, iar cand isi dorise pur si simplu sa scape de ea aparuse Lorelei in joc. Trase cateva fumuri din tigara pe care o arunca pe geam pe jumatate neterminata si inca aprinsa. "Oare ce sa fac cu tine? sopti el uitandu-se in continuare afara cu o privire pierduta.