Do Or Die

[Splendora Cromwell]

Mergea incordata pe strada si atat de incruntata de putei jura ca te poate ucide din priviri numai daca o priveai in ochii odata.
Intr-un acces de furie, isi lasa mainile e langa corp, si isi inclesta pumnii atat de tare de parca vroia dinadins sa isi faca rau, sfasiindu-si carnea frageda a palmelor, si asta doar pentru ca gandurile din acel moment devenisera mult prea mult.
Inchise ochii penteu o secunda si ii deschise la fel de repede, inspirand adanc in timp ce iai dadea drumul la palme, simtindu-l ca se apropie, mai mult pentru a nu ii face rau, cel putin nu dinadins.
Daca era un lucru ce il ura la ea era asta: stia ca oamenii si nu doar ei doreau in principiu sa ii faca rau intr-un fel sau altul; avea toate capacitatile necesare! Avea darul simtirii care, de cum el se apropie, incepu sa strige la ea de parca venea potopu, nu o alta fiinta, iar inconstient se mobilizase deja sa ii faca fata violent, si aici intervine problema! STIA ca e in pericol si cu toate astea avusese darul sa se nasca cu o constiinta ca nu o lasa sa raneasca lumea prea usor, gandind mai inainte ca toate conflictele pot fi rezolvate pe cale amiabila si prin comunicare, decat prin putere si distrugere. Si se oprea de fiecare data, desi de cele mai multe ori victima merita dinadins iar ea era de prea multe ori pe deplin indreptatita sa o faca.
Reusi sa se calmeze destul de bine cand isi simti mana luata in a lui, respiratia revenindu-i oarecum la normal. Si inchise iar ochii lasandu-se purtata de el pentru cateva clipe, apoi cand se opri ii deschise agale si il privi.
Tacu pentru un timp, cateva secunde doar, admirandu-i chipul.
"Ma bucur sa vad ca ai considerat sarut bataia aia de joc."
Ii tranti in cele din urma, calm si isi smuci mana din a lui violent, pornind din nou pe alee, de data asta mult mai incruntata, apasand fiecare pas.