The night before Christmas

[Splendora Cromwell]

Nu-i asa ca-i frumos? Nu-i asa ca-i frumos cand nu sperai decat la o seara linistita, cel mai probabil alaturi de o persoana placuta, si evident, la fel de nebuna ca si tine?
Si nu-i asa ca e frumos, cand persoana mai sus mentionata, tine cu tot dinadinsul sa isi manifeste nebunia, care pe tine te excita pana la ultimul neuron, de fata cu tot localul, care pe deasupra e plin de concetateni la fel de mirati, dar nu si la fel de fericiti ca tine?
Nu, nu e frumos! E nebunie!
Statu cuminte cand se simti prinsa in stransoarea lui, si ranji pe sub mustati, cand simti cum ii se scurge sangele picatura cu picatura, apoi inchise ochii.
Atunci cand ii deschisese, in schimb, acestia aveau o culoare movalie de toata frumusetea, impregnati cu linii aurii ce pareau a forma un semn si mai inspaimantator ca dorinta si pofta lui de sange.
Se desprinse de el usor, si lua o pozitie dreapta pe scaun, incrucisandu-si degetele in fata, pastrand o figura relaxata.
Ce pacat ca zambetul nebun, amplificat de ochii tot mai mariti o dadeau de gol, caci altfel nici nu ai fi zis ca e nebuna.
Se uita la el inca 2 secunde fix, apoi deschise gura, si articula zambind:
"Pe tine nu te-a invatat nimeni, domunule vampir, la transformare, sa nu bei niciodata de la un om mort?!"
Il intreba, surprinsa de prostia de care dadea dovada. Desigur, oricine putea fi o victima, dar chiar asa? Sa nu te intrebi tu oare, catusi de putin despre ea, mai ales cand sti ca e la fel de paraNORMALA ca si tine?
Si daca la inceput frumusetea vi se paruse nebunie, acum ati putea fi siguri ca este, din moment ce cu acelasi calm cu care era obisnuita, si zambind placut, fata se lasa inspre el, luandu-i mana in a ei, si incepu sa suga ce mai ramasese pe degete, privindu-l de parca i-ar fi facut cunostinta cu Dracu', da el nu stia asta inca.
Si daca la inceput am spus nebunie... ups... nebunie am vrut sa spun? Sigur nu prostie? Acum spun prostie. Una pe care el nici macar nu realizase ca o facuse.