[& What e.v.e.r. it m.e.a.n.s

[Charlizze Di Rino]

Noaptea de 31 august era insuportabila. Caldura aceea nu era deloc caractristica zonei. De obicei erau cam cu 20 de grade mai putin. Caldura aceea facuse in asa fel incat toate acele persoane care adorau plimbarile nocturne sa ramaana in casutele e lor care erau dotate cu aer conditionat, care in momentul acela era o adevarata binecuvantare.
Acum, cu incuiatii stransi in casele lor racoroase, cativa elevi, respectiv eleve destul de mari parasisera castelul, ajungand pe domeniile satucului acela, Hogsmeade, si apoi aparand in fata ministerului magiei. Ministerul magiei? Da. Ministerul. Destul de ciudat, nu?
Cu siguranta va intrebat cu totii ce cautau acei tineri cu rucsacele in spate la usa ministerului la miezul noptii, pe caldura aceea.
Ei bine, raspunsul era asa de simplu... Chiar prea simplu, prea evident ca sa-si dea cineva seama de asta. Un concurs de sah. Da, simplu concurs de sah iintre elevi, organizat pe la spatele adultilor. In noaptea aceasta avea sa se tina marea finala.
pe langa cei patru concurenti care erau singurii ce-si faceau griji si erau chinuiti de tot felul de strategii pe care si le compusesera,mai erau si cativa dintre organizatori, si vreo 2-3 spectatori.
si uite-i intrati in minister. Paznicul nu era prezent acolo, datorita bunei organizari a concursului. Rareori ii vedeai pe elevi asa organizati.

"Sah mat."
Gata. Sfarsit. Ultima partida se terminase. Cei doi concurenti o fata si un baiat tocmai isi strangeau manutele, in semn de prietenie. Era un gest frumos din partea lor. Organizatorii tocmai se pregateau sa anunte castigatorul.
"Charlizze Ravenclaw Di Rino"
Ah, ce placere. Cat de frumos era sa se vada in sfarsit castigatoare, dupa ce se chinuise atatea saptamani, dupa nopti nedormite in care juca singura sau citea carti de sah.
Trofeul avea sa ii fie acordat in dimineata urmatoare, in fata tuturor elevilor.
Partidele se terminasera destul de repede, asa ca grupul de elevi hotara sa se plimbe putin prin minister.
Si uite cum reusiera sa ajunga si in departamentul misterelor. Desigur, sta nu era deloc planificat. Dar vai, cum ai putea sa opresti niste itneri adolescenti euforici?
Si totusi fericirea lor lua sfarsit cand, dupa vreo ora observara sa se ratacisera intr-o camera cu 10000000000 de usi, fiecare ducand intr-o alta camera cu inca 10000000000.
"Si acum ce ne facem?" intreba Char putin speriata.