Opera perfecta

[Charlizze Di Rino]

Culoarea foilor o atragea in mod ciudat. Ar fi vrut sa lase cartea, sa ia o pana si sa isi astearna oe hartie sentimentele, visele, dorintele, sperantele, reusitele si esecurile, creeand cartea pe care o visase intotdeauna.

***

Incaperea slab luminata se preschimba instantaneu intr-o camera spatioasa si luminata. Un pat frumos, albastru si cu baldachin rona in fata unui birou frumos lucrat in lemn de cires. Cateva dintre ferestrele usiase erau acoperite cu niste perdelute din voal albastru. Usile frumoase din partea stanga a patului erau deschise, dezvaluind balconul. Ahh, cat semana camera cu cea versioarei sale... Si uite-o intrand. Purtand o rochie albastruie si o esarfa de aceeasi culoare. Ce frumos era sa o priveasca iar...
Ar fi vrut sa-i vorbeasca, dar ea era transparenta... asemeni unei fantomite.

Samantha se aseza la birou, luand o pana. Un teanc de foite de aceeasi culoare ajunsesera prin farmec chiar in fata ei.
Ce frumos era sa privesti foile zburand in jurul ei, toate pline de cuvinte...
Apoi soimarita se ridica, strangandu-le pe toate. Le aranja pe toate si apoi se ridica, lundu-si bagheta. Flutura putin si niste coperti frumoase, invelite intr-un voal belo si cu putin sclipici.
Zambind se invarti de cateva ori prin camera, cantand o melodie numai de ea stiuta.

Pranzul!

Fata lasa cartea pe pat, plecand din camera. Charlizze se apripie, rasfoind-o putin. Era exact ceea ce-si dorea si ea sa faca. Dorinte, vise, sperante... Toate adunate intr-o carte perfecta.

***

Fata lasa cartea ei despere alchimie pe masa, apoi op impinse spre captul celalat al mesei, unde statea un baiat.
"Scuze."
Vocea ei era aproape normala. Aproape. Apoi cauta prin vbuzunare pachetul de servetele, stergandu-si lacrimile.
Apoi se adresa fetei de langa ea.
"as putea sa iau si eu una?"
Asteptand raspunsul isi scoase din rucsacel pana roz de paun.
Asementi tuturor celor care se asezasera la acea masa asemeni verisoarei ei avea sa scrie si ea o carte perfecta, cel putin pentru ea.