Opera perfecta

[Charlizze Di Rino]

In timp ce se gandea la ce sa mai scrie, privi spre ceea ce scrisese fata de langa ea.

[Ich liebe was ich getötet.Warum?

Am fost blestemata sa iubesc un demon.Sa plang pentru el.Chiar si dupa ce m-a distrus am continuat sa il iubesc...sunt pierduta fara el.Nu am mai fost "eu" decand...a plecat...]

"Frumos scris..."
"Mersi."

Cititnd ceea ce scrisese fata reusi sa-si gaseasca putina inspiratie. Se itnoarse la foitele roz.

The mirror inside two souls

Es gibt keine Wunder für diejenigen, die keinen Glauben an sie haben.



Staturi albe de iluzii diforme
Interzic polemica unor ganduri deja cenzurate
Iubirea e un copil ratacit pe cararile vietii
Pentru care nimeni nu-si recunoaste paternitatea,
Ares doarme cu ochii deschisi,
In oglinda arhangelilor se vad lumini sfinte-
A venit ora pe care nici un 'ornic n-o indica
Ora cand, pe bisectoarea unei lumi zodiacale,
Voi urca sa-i aduc un nume...

Acum trebuia doar sa vada ce sa scrie... Povestea ei, dorintele, sperantele, reusitle, esecurile? Ar fi fost o idee buna sa scrie fiecare varianta pe un biletel si sa inchida ochisorii, tragand unul din biletele. Ar fi fost mult mai usor.

Prima pagina o lasa alaturi de ea si lua iar in mana pana.

For friends that I have not known yet, and for the ones I did...

Apoi o lasa si pe aceasta, luand o treia. Chiar era dificil sa scrii... Foarte dificil...
Auzi cum fata de langa ea ii spunea ceva. Nu fusese atenta asa ca ridica capsorul din hartiutele rozalii, unde oricum nu facea nimic.
"Poti sa repeti? N-am fost atenta..."