O zi minunata

[Nereida Devon]

Era sambata dimineata, soarele stralucea pe cerul senin...iarba era verde si proaspata...era ca in paradis. Nu tu teme...nu to ore...asta era viata. Mai ales acum...de cand cu David..
Nereida se ridica din pat, casca si apoi privi pe geam zambind.
"Azi va fi o zi superba..." zise ea.
"Ce tot vorbesti acolo singura?" o intreba colega ei de camera care inca dormea.
"Ooo taci si dormi!" ii zise Nereida razand.
Se imbraca, isi pieptana parul si se indrepta catre sala de mese. David sigur dormea...
Cand ajunse in sala de mese....multi elevi erau deja la locurile lor. Se uita catre masa ei si surpriza. David era deja acolo, zambindu-i si facandu-i semn sa vina ca i-a pastrat locul.
"Hey...buna dimineata somnoroaso" ii zise el zambind, apoi o saruta pe frunte.
"Hey..Mersi de loc. Mor de foame" ii raspunse ea cu acelasi zambet si cu un sarut pe obraz.
Mancara in liniste apoi cand sa se ridice de la masa.....David o prinse dde mana pe Nereida si ii sugera sa mearga la o plimbare langa Lac.
Afara era extrem de placut....nici prea cald si nici prea rece. Vantul adia placut iar zona lacului era libera...
Se asezara sub o salcie iar el o lua in brate.
"Ce frumos e afara...." ii zise el
"Da...mai ales ca nu sunt singura.."
"Pai nu te las eu sa fi singura...."
Totul era minunat....sa fie cu el, acolo.....tocmai atunci...