Privind spre noi orizonturi...

[Aida-chan]

Dupa cateva zile,Craciunul sosi,amintindu-i Lisei din nou de ultimul Craciun petrecut alaturi de Jason…In prima zi a acestei sarbatori,se asheza cu mama ei la masa si mancara in linishte,mama ei chinuindu-se evident sa gaseasca ceva interesant de zis.
-Si cum ti se pare mancarea,Lisa?sparse ea intr-un sfarshit tacerea.
Lisa fu evident trezita din visare.
-Uh,ce?Aa,da,mancarea e delicioasa,mama.Mi-ar placea sa mananc in fiecare zi asha ceva!
Intr-un sfarshit,dupa alte momente de tacere,mama ei se hotari sa-i zica ce voia demult sa-i spuna.
-Lisa,draga mea…eu inteleg ca iti este foarte greu si ca ai vrea ca Jason sa fie cu tine,dar intelege ca el nu se va putea intoarce niciodata…Cei mortzi asha raman,nu potzi sa-i mai aduci inapoi,dar raman in amintirea ta,veshnic.Insa,eu cred ca ar fi mai bine sa incerci sa-l uiti pe Jason,pentru ca nu potzi sa-ti continui viatza in ritmul asta.Nu crezi si tu ca ar fi mai bine?
-Off mama,chiar nu ma simt in stare sa ma cert cu tine acum.Stiu ca trebuie sa-l uit,mi-ai zis asta de mii si mii de ori,dar ce vrei sa fac daca nu mi-l pot scoate din minte?Stiu,l-am pierdut pentru totdeauna…pentru totdeauna,repeta ea si o lacrima i se putu zari in ochii ei caprui.Si intr-una din zile,poate voi merge la el,pentru ca nu mai pot continua asha,am prea mare nevoie de el…
-NICI SA NU-TI TREACA PRIN CAP ASA CEVA!urla mama ei la dansa,disperata.Nu are rost sa-ti distrugi si tu viatza pentru asta.Ea merge mai departe,de ce vrei in continuare sa depinzi de amintirea lui??De ce,Lisa??
Lisa izbucni in lacrimi si fugi afara.Era dupa-amiaza,dar era inourat si ningea.Lisa alerga fara sa se uite inapoi.
“De ce nu reusheshte sa inteleaga?De fapt,nici chiar eu nu ma prea pot intelege..Sunt atat de confuza...”
Deodata,se opri,uitandu-se uimita in fatza ei,unde se afla Chris.Fara sa se gandeasca ce face,ea fugi in bratzele lui,plangand.
-Imbratzisheaza-ma Chris,caci nu mai rezist.
-Hei,ia-o ushurel.Ce s-a intamplat?o intreba Chris,uimit peste masura.
-M-am certat cu mama…nu intelege ca nu-l pot uita pe Jason.
-Frumoasa zi ti-ai mai ales si tu de cearta,chiar de Craciun?
Lisa ezita sa raspunda,si se dezlipi incet de el,intrebandu-l:
-Dar tu nu ar trebui sa fii acasa,cu tatal tau?
-Am luat masa,si am vrut sa ma plimb putin singur.Dar acum,ca te-am gasit pe tine,nu ma supara putina companie!ii raspunse vesel acesta.
Lisa ii zambi,si ii propuse sa le plimbe putin prin imprejurimi,iar Chris accepta.
-Si ce mai face Elliot?intreba Lisa,vrand sa nu para curioasa.
-Oo,intreaba mereu de tine.Cred ca s-a indragostit!
Lisa roshi,iar apoi zise:
-Ei,taci,ca nu cred asta.Si mie mi s-a parut simpatic,si poate i-am parut si eu lui,insa nu cred ca e indragostit de mine.
-Eii,mai stii,in razboi si in dragoste totul e posibil!ii spuse Chris,facandu-i cu ochiulOricum,si tu imi esti foarte simpatica.
Lisa acum putea fi comparata cu o roshie.
-Si tu mie,Chris,imi face placere compania ta,pe bune!Ma faci sa uit de toate,si sa ma simt in viatza.Pentru ca atunci cand ma gandesc la Jason,ma simt de parca ash fi moarta…Ma simt slabita,fara nici un fel de fortza..Poate mama are dreptate,ar trebui sa incerc sa-l uit..
-Vezi tu,cam are dreptate.Insa stiu ca nu e ushor.Dar,daca l-ai intalni pe cel care..l-a omorat pe Jason..ce ai face?L-ai ierta?intreba Chris,ezitand,si vrand sa nu para prea curios.
-Ce ash face??Nu stiu…insa…mi-ar fi greu sa-l privesc.Dar poate,dupa un timp l-as ierta,fiindca la urma urmei nu a facut-o intentionat,iar eu nu prea pot purta pica cuiva mult timp…dar nu stiu,mi-ar lua ceva timp sa ma obisnuiesc cu ideea.De ce intrebi?
-Ah,din pura curiozitate!
Se plimbara prin zapada groasa,linistiti,fara sa intalneasca mai pe nimeni.Erau tacuti,si mergeau cu capetele plecate,singurul zgomot auzit de ei fiind scartzaitul pashilor lor.
-Am o idee!zise Chris deodata.Hai sa mergem pe la Elliot sa-l luam si pe el la plimbare,cred ca l-ar bucura prezenta ta.Ce zici?Sta la vreo doua blocuri departare de aici.
-Ok,buna idee,hai!
Peste cateva minute:”Cioc cioc cioc”
-Buna Elliot!strigara Chris si Lisa intr-un glas.
Elliot se sperie,si fu nevoit sa se dea cu un pas inapoi.
-Oh,buna..ce m-ati speriat.Ce va aduce pe aici?Buna Lisa,nu te-am mai vazut demult.
-Salut Elliot.Eram prin apropiere si ne-am gandit sa te scoatem la plimbare,ce zici?il intreba vesel Chris.
-Sigur ca da,chiar ma plictiseam.Craciunul in familie e de-a dreptul plictisitor…Mai bine ash asista la alegerile din Parlament…Ma imbrac imediat si vin,hai intratzi pana voi fi gata.
Cei trei s-au plimbat impreuna,vorbind despre diferite chestii si s-au simtit foarte bine,Lisa chiar uitand de cearta cu mama ei.Mai spre seara,ea se intoarse acasa.
-Unde ai umblat??Mi-am facut atatea griji pentru tine,la ce stare aveai cand ai plecat,m-am temut sa…imi pare rau ca am deschis subiectul si ca ne-am certat..
-Si mie imi pare rau,mama,si chiar am sa incerc sa-l uit pe Jason,deshi nu pot fi sigura de rezultate.Am intalnit doi prieteni cu care ma inteleg foarte bine si poate ei ma vor ajuta sa-l uit.Cand vorbesc cu ei,parca uit de toate,sunt grozavi!
-Ma bucur atat de mult Lisa…nu te-am mai vazut zambind cu adevarat de doi ani…chiar sper ca acei doi prieteni ai tai sa te ajute sa iti revii.Vrei sa mananci?
-Ohh da,mi-e atat de foame!
Cateva zile mai tarziu,acasa la Chris,el statea de vorba cu Elliot.
-Si totusi ce vei face?Ii vei spune sau nu ca tu ai fost cel care l-a omorat pe Jason?intreba Elliot destul de preocupat.
-Da,ar trebui sa ii spun.Stiu ca va reactiona urat,insa nu pot pastra un astfel de secret fata de ea,as face mai rau!ii raspunse Chris.
-Adevarat.Cand te mai intalnesti cu ea?
-De obicei,intalnirile noastre sunt intamplatoare,zise Chris razand.Dar cred ca am sa o chem. La un suc,doar noi trei.Ce zici?Hai,accepta,ca stiu ca iti place de ea.
-Da,dar ceva imi spune ca ea pe tine te place,Chris..si tu pe ea.Si nu vreau sa intervin intre voi.
-Eu…pai,nu cred ca ma place.Mai ales dupa ce va afla ce am facut,ma va uri..ii spuse Chris,intristandu-se.
-Dar sunt sigur ca te va ierta pana la urma,prietene.Pare o fata buna si cred ca tine la tine,i-ai castigat increderea,va fi bine.
-Daca zici tu..oricum,vom vedea in viitor.
Iarna trecut destul de repede,iar cei prieteni s-au mai intalnit de cateva ori,iesind in anumite locuri.Lisa reusi astfel sa se desprinda din lumea viselor,lumea in care isi imagina ca Jason traieste in continuare,si este langa ea.Totul se datora prietenilor ei.Pana sa-i cunoasca pe Chris si Elliot,Lisa refuzase sa iasa cu prietenele ei de multe ori,fiindca prefera sa stea singura in camera ei,dar cei doi baieti au reusit sa schimbe acest lucru.
Veni primavera.Era anotimpul preferat al Lisei,printer altele si datorita faptului ca era ziua ei pe 5 martie.
Cu o saptamana intaintea zilei Lisei,ea deschise o discutie pe tema aceasta cu mama ei.
-Mami,stii ce e peste o saptamana?
-Normal,cum as putea uita asa ceva,scumpo?
-Deci,daca asta nu ai uitat,inseamna ca iti amintesti si ce te-am rugat sa-mi daruiesti,nu-i asa?
-Pai..cred ca asta am cam uitat.Acum,ia zi-mi tu mie,ce iti doresti?
-Uncatelushmamiii,te roooog!Promit sa am grija de el mai mult decat am de mine.Promit sa il plimb in fiecare zi si sa-i fac baie des!spuse Lisa atat de repede,incat se observa ca acel mic “discurs” era pregatit de mult timp.
Insa zambetul mamei sale disparu,ca si cand l-ar fi sters cineva cu un burete.
-Draga mea,intelege ca nu e indicat sa ai un catel acum,stiu ca nu poti avea grija de el si tot pe capul meu va cadea responsabilitatea.
-Dar mama…
-Nici un “dar”,nu iti pot lua acum un caine,poate peste cativa…
Dar Lisa please deja in camera ei,furioasa.
Urmatoarea zi,mama Lisei se hotari sa faca ceva.Lua agenda telefonica a Lisei,cauta numarul de telefon al lui Chris si in suna.
-Alo,buna ziua,cu Chris va rog.
-Buna ziua,eu sunt.Cine este la telefon?
-Sunt mama Lisei.Am sunat fiindca vreau sa te rog ceva.Pe 5 martie,adica peste o saptamana este ziua Lisei.
-Ca sa vezi,nu a scos nici un cuvant despre asta!
-Probabil va scoate in curand.Oricum,vreau sa te invit de ziua ei aici,la noi,pe tine sip e Elliot,ca sa sarbatoriti toti trei,impreuna.Esti de acord?
-Desigur,abia astept.Il anunt eu pe Elliot,bine?
-In regula.Inca un lucru:Lisa nu trebuie sa afle nimic despre asta,vreau sa fie o surpriza.Asa ca te rog sa ii spui ca esti ocupat atunci,bine?Si Elliot sa spuna la fel.
-Voi vorbi cu el,si va tine secretul,va asigur.Va multumesc ca m-ati invitat.
-Cu placere.Vreau…vreau doar sa imi vad fiica fericita…
-Va inteleg.
-Bine,ne vedem atunci.La revedere,Chris.
-La revedere,doamna.