La spital ranit

[Charlotte Ambrosine]

Anny alerga pe hol. Era din nou in intarziere. Nu mai erau decat 5 minute pana la "Istoria Magiei" iar ea mai avea de cautat o carte la biblioteca. Noroc ca era destul de gol holul.
Deodata, in fata ii aparu un baiat cu o mana bandajata ce parea fericit.
Totusi, il vazu prea tarziu ca sa se poata opri si .. BANG !
Anny intra in el, geanta i s`a rastunrat, iar cerneala, penele, pergamentele si manualele zaceau pe tot holul.
Baiatul cazu din nou pe mana cea bandajata. Anny se ridica repede.
"Esti bine? Imi pare foarte rau .. "
"Ah ... sunt bine .. stai linistita .. "
Dar Anny vedea ca nu era in regula, asa ca fugi dupa doamna Lona. Cand ajunse, o ajuta sa il duca pe baiat inapoi in aripa spitalului. Doamna Lona ii spuse lui Anny ca va fi in regula, iar dupa cateva ore il va externa din nou.
Anny rasufla usurata si se duse la capatul patului baiatului :
"Imi pare foarte rau .. eram grabita si .. si .. imi pare atat de rau!"
Baiatul incerca sa ii explice ca era bine, dar ea se simtea rau.
Si`au luat la reverede, i`a urat un sincer "Insanatosire grabnica" si a plecat val-vartej la curs, desi dupa numai 5 minute se suna, iar profesorul ii tinu predici toata recreatia.