Lacrimile iubirii (pentru concursul RPG)

[Deea Potter]

OOC: La ce propozitie te-ai mai oprit si tu ...
BIC: ... vazand-o in felul asta. Deea isi dadu seama ,chiar daca simtea un mare gol in stomac,ca si cum o sageata il strapunse,ii spuse prin lacrimi.
,,N-am nimica,sunt bine!Nu conteaza ce credsau ce simt eu,nimeni nu ma poate intelege!''
,,Te rog nu vorbi asa,poate chiat te pot ajuta.Stiu cam prin ce treci ,si eu am avut o intamplare asemanatoare,presupun cu a ta!''
Deea paru intr-un fel surprinsa auzind aceste cuvinte.Nimeni nu o mai intelese in felul asta.Simtea o nuanta de blandete si liniste in vorbele Ariannei si schita un mic,dar foarte palid zambet. Incepu sa ii povesteasca cum primise scrisoare,faptul ca Andrew nu spusese ianinte nimic,ce scria in scrisoare (nu se vedea bine) si cum venise aceasta vestea pentru ea.
,,Eu il iubesc si il iubeam mult!Chiar nu stiu cum a putut sa gandeasca asa!Poate este din cauza mamei lui,ea niciodata nu m-a suportat si nu a stiut cum sa ma abordeze sau poate din cauza Sabinei,o veche prietena de-a lui,care mereu ma urat si a facut tot posibilul sa ne desparta.Nu condamn pe nimeni,deoarece stiu ca nu merita,dar sunt sigura ca cineva la influentat!''
,,Stii,daca ma gandesc bine,si eu am tercut prin ceva de genul.Mi-a fost greu sa trec pestea asta,dar cu timpul toate ranile sufletului se rezolva.Oricat de atasati am fi de o persoana,niciodata nu o iubim atat de mult pe cat credem.Cel mai mare factor care ne poate influenta in rau iubirea este cruda realitate.Oricat de roz poate sa fie cateodata situata,tot se gaseste un obstacol care sa ne impeidce.Aceste obstacole ne sunt date de Domnul din cer ,ca sa vada daca le putem trece.Desi noua ni se par imepnetrabile,mereu se gaseste o cale.Trebuie doar...sa fim noi insine!''
Deea asculta totul si dupa accea ramase putin linistita apoi se apuca din nou sa planga,mai tare de data asta ,cu capul intre genunchi.Saraca Arianna nu stia cum sa o mai linisteasca.