Armele jos.

[Denis D. Diggory]

OOC: deschis, dar as prefera doar o persoana, doua. Titlul - melodia Giuliei-Armele jos.

Bic:
Uneori, se simtea ca un intrus in aceasta scoala. Nu-si gasea locul, oricat ar incerca.. Se plimba, invata, incerca sa isi faca temele, vorbea cu alti colegi.. Dar nimic nu-l facea sa se simta bine, sa-l faca sa se comporte normal. Poate era de vina doar ciudatenia lui, care il facea special, si in acelasi timp un baiat de care unii se fereau. Deh, asta era. El nu avea nevoie de el, stia ca are un viitor asigurat datorita mintii lui care ii permitea sa faca tot ce-si dorea.

Se ridica de pe iarba putin uda, de langa lac. Era plictisit, asa ca va incerca sa faca ceva care sa ii ridice cheful de viata. Se indrepta spre usile duble de la intrarea in castel, intrand usor in el. Vazu cativa elevi, insa reusi foarte usor sa nu ii bage in seama, inaintand usor. Urca [,] cateva etaje, nefiind atent la ce era in jurul lui.

-Hei, omule!

Auzi o voce care parea sa ii fie adresata, intorcandu-se sa se uite in spate. Nu observa pe nimeni care se uita spre el sau care ar fi putut sa ii vorbeasca. Mai facu vreo 2 pasi, auzind din nou aceeasi voce. Se uita de data asta in jurul lui, observand un tablou care ii facea cu degetul sa vina la el. Denis ii arunca o privire urata, fiind nervos ca il oprise din drum! Deh, cu ce drept facea el asa ceva?

-Lasa-ma in pace! N-ai ce face?

Inainta, de data asta parca inchizandu-si urechile, pentru ca nu mai auzea nimic. Se opri langa o camera, pe care o cunostea ca fiind Camera Necesitatii. Desigur, o camera cu totul si cu totul speciala, ce ii oferea celui ce intra prin ea tot ce isi dorea, tot de ce avea nevoie. De ce avea el nevoie acum? Probabil de vreun om cu care sa vorbeasca.. Un prieten. Totusi, era curios de ce credea camera ca avea el nevoie in acest moment. Trecu de vreo 3 ori prin ea, dupa care inainta.

OOC: deci, dorinta lui era sa se intalneasca cu cineva.. Asa ca, trebuie sa apara cineva xD