Vizita prin ploaie ~

[Stefanie A. Frauke]

Chiar daca era o vreme destul de naspa, avand in vedere ca ploua destul de tare, mai erau oameni ce se aventurau pe afara, de buna voie sau poate pentru ca aveau nevoie de ceva. Oricum, ar trebui sa fi nebun ca sa iesi la plimbare pe timpul acesta.. Mai ales ca erai nevoit sa ti o umbrela deasupra capului pe tot parcursul "calatoriei" fascinante. Daca era ceva ce ura Stefanie, pe langa lucrurile normale si cateva speciale, era, cu siguranta, umbrelele. Niciodata nu reusise sa foloseasca acest obiect Incuiat, nestiind cum Merlin sa-l tina deasupra capului.

Asa se intampla si acum, cand se hotarase sa mearga la Sanctuarul Dragonilor. Un prieten ii zise ca fusesera adusi niste Dragoni foarte frumosi, ce meritau sa fie vazuti. Deh, ce-i drept.. Nu aveai in fiecare zi ocazia sa vezi cele mai frumoase creaturi de pe Pamant..? Avand in vedere ca nemtoaicei ii placeau foarte mult aceste animale, care aveau asa un aer ce iti dadea incredere, nu putea rata ocazia. Se imbraca, deci, gros, isi puse cizmele, o caciulita usoara in cap si iesi.

Pffu, luase pentru orice eventualitate "misterioasa" umbrela.. Poate acum va avea mai mult noroc, desi nu credea in aceasta posibilitate.. O deschise, totusi, incercand sa o tina deasupra capului! Ah! Cat noroc pe ea! Acum si batea vantul, incat atat ea, cat si umbrela erau duse in toate partile de acesta. Arunca misteriosul obiect pe jos, continuandu-si drumul.

Ajunse acolo foarte plouata, simtind pe tot parcursul drumului fiecare picur de apa ce cadea pe ea, facand-o parca sa tremure si mai tare. Isi spunea mereu in gand ca toate astea meritau pentru ceea ce avea sa vada. Cand ajunse, se convinse ca chiar era asa, ramanand cu gura cascata. Nu ii venea sa creada ceea ce vedea.

Pe o suprafata de pamant erau asezati zeci de dragoni, care mai de care mai frumosi si mai mari. Atentia ii fu atrasa de unul ce parea sa fie cam al 3-lea la inaltime, insa care dadea impresia ca era cel mai puternic de aici. Se tragea din lantul cu care era prins, vrand sa scape dintre toti aceia. Lui Stefanie i se parea ca acesta stia ca trebuia sa plece undeva, stia ca avea si alte lucruri mai bune de facut decat sa stea cu ceilalti. Facu cativa pasi, apropiindu-se de el. observa ca in jurul lui nu era nici un vizitator, spre deosebire de ceilalti. Totusi, ea il privea cu mare atentie.. Ii privea fiecare pata de culoare, fiecare diferenta ce o avea fata de ceilalti.