Sperante, despartiri, noi prieteni

[Briana Brighton]

Mary vazu expresia de pe chipul lui Anny si intelese ca nu o auzise din cauza zgomotului facut de cativa copii, asa ca repeta:
" Nici nu te-am recunoscut, scuza-ma, dar eram pierduta printre ganduri.Da, am fost si eu in vizita la parinti, imi doream foarte mult sa petrec cateva zile aici, in lumea aceasta."
Mary isi sterse lacrimile pe furis, insa Anny observase deja si o privea banuitor, intrebandu-se ce a patit,insa nu avu curajul sa ii adreseze aceasta intrebare.Mary, insa ii citise gandurile fetei si ii spuse cu sinceritate:
" Sunt bine, sa stii, doar ca odata cu intoarcerea la Hogwarts mi-au revenit in minte unele intrebari.Inca nu m-am obisnuit cu viata de vrajitoare si nu am reusit inca sa imi stabilesc un tel in viata spre care sa ma indrept.Anul viitor voi avea NOV-urile si inca nu m-am gandit ce cariera mi-as dori."

Mary se opri putin privind in gol si spuse cu o voce entuziasmata:
" Stiu! Acum stiu... totul are sens, bineinteles, cum am putut sa nu imi dau seama pana acum? " Fata se arunca in bratele lui Anny, care parea uimita de comportamentul colegei sale.Dandu-si seama ca a reusi sa o sperie, Mary ii spuse zambind:
" Scuza-ma, Anny! Nu am vrut sa te speri, dar tocmai mi-am dat seama ce trebuie sa fac. Voi deveni Auror! Acesta va fi de acum incolo visul meu.Bineinteles ca nu voi renunta la organizatia SPAS si nici la cursurile mele suplimentare din lumea Incuiatilor, doar voi avea nevoie si de putina matematica, nu?"

Pentru ca mai erau cateva minute panaca cand elevii trebuiau sa urce in Expresul de Hogwarts, Mary si Anny continuara sa discute despre visurile lor.Dorind sa afle si dorintele lui Anny, Mary o intreba:
" Dar tu ce cariera ai vrea sa urmezi? "