Topiti intr-o singura inima

[Raizen Isildur]

Barbatul o apuca de mijloc si o saruta tandru, starnind ura "admiratoarelor" lui. Una dintre ele dadu dezaprobator din cap si se intoarse indreptandu-se spre castel. Celalalte ii urmara cuminti exemplul. Probabil ca erau organizate ca haitele de lupi, cu conducator si supusi. Raizen raze la ideea aceasta amuzanta, si o saruta din nou pe Kennya.

Ii atinse gatul cu buzele si simti mirosul umerilor ei parfumati. Daca ar fi fost altundeva... Insa nu erau, asa ca barbatul isi stapani [cu greu] intentiile. Se ridica intinzandu-se si cascand. II intinse mana Kennyei si o ridica si pe ea. Fusese o zi lunga asa ca se indreptara amandoi spre castel, tinandu-se strans de mana. Raizen obseva ca fata abea se ma tinea in picioare de oboseala, asa ca zambi si o lua in brate. Merse asa cu ea prin tot castelul, sub privirile uimite ale elevilor. Barbatul o duse pe Kennya, drept in patul ei, in dormitorul Viperinilor. Observa ca nu era prea agreat, insa era professor, putea sa faca ce vroia. O lasa usor pe cearceasul proaspat schimbat si observa ca deja dormea. O saruta si ii sopti "Te iubesc.. " la ureche.

O colega de camera de-a fetei probabil ca il auzise spunand asta, lucru usor de inteles dupa felul in care statea inlemnita cand Raizen iesi din dormitor. Se indrepta spre Sala Trofeelor apoi, gandindu-se sa admire pentru a mia oara cupele si medaliile castigate de elevii castelului. Poate asa ii va veni vreo idée despre ce inel de logodna sa-I cumpere Kennyei. Da, vroia sa o ceara de sotie si stia in adancul sufletului sau, ca ea va accepta. Cum sa nu accepta ? Si data totusi.. ? "Taci !" isi spuse Raizen siesi.

Se plimba printre trofee ganditor, studiindu-le atent pe fiecare in parte. Chiar cand se hotara sa plece, ochii ii cazure spre o cupa de argint cu un safir verde si stralucitor. Da, asta era. Va fi un inel simplu, de argint cu un safir verde, nu prea mare. Se plimba agitat apoi prin sala, incercand sa-si de-a seama cum putea sa o pacaleasca pe Kennya, sa poate cumpara singur inelul, in conditiile in care erau nedespartiti. Isi aduse apoi aminte ca mai avea 7 zile libere, ce le putea folosi oricand in caz de urgenta. Iar Kennya avea 7 ore a doua zi, indeajuns pentru a cauta inelul perfect. Ii va spune ca merge pe Aleea Diagon, cu niste treburi urgente. Insa, nu avea ce cauta acolo, inelul va fi cumparat de la un magazine de incuiati.

Raizen o lua apoi la fuga spre biroul sau, strabatand rapid culoarele nesfarsite ale castelului invaluit de o liniste mormantala. Cand ajunse in incapere, se repezi spre punga sa cu economii si numara galeonii dinauntru. Se hotara sa ii ia pe toti, pana la ultimul sticlu... daca era nevoie, ii cheltuia pe toti. Rasufla usurat si se indrepta extenuate spre pat. Adormi instantaneu, cu gandul la iubita lui draga.

Dimineata se trezi devreme, indreptandu-se direct spre biroul lui Dumbedore. Vorbi cu el si primi permisiunea de a pleca de la Hogwarts in acea zi. Se uita la ceas si socoti ca iubita sa trebuia sa fie treaza de pe-acum. O gasi in Camera de Zi a Viperinilor, cufundata in ganduri, cu o carte de potiuni in mana. Veni pe la spatele ei si ii atinse parul, mangaindu-l usor. Fata tresari, dar isi reveni rapid zambindu-i cald Acesta ii zise tot ce avea de zis... ea nu parea prea multumita, dar spuse ca totul este in regula.

Raizen Aparu la Ceapunul Crapat, de unde isi croi drum prin Londra, Umbla prin magazine cateva ore pana cand in sfarsit gasi inelul. Era perfect. Parca era destinat Kennyei. Se uita apoi la prêt si observa ca nu era deloc pe-atat de scump pe cat se astepta sa fie. Il cumpara fericit si se intoarse la castel inainte ca fata sa termine orele. Avu grije sa bage cutiuta cu inelul intr-un buzunar, bine ascunsa de privirile oricui.

Intr-un final, Kennya iesi de la ultima ora, intampinata de Raizen cu o imbratisare lacoma. Mersera impreuna in Marea Sala, pentru a lua pranzul. Raizen o tot privea, neindraznind sa o scape din ochi. La un moment dat Kennya ridica o sceptica o spranceana... "A innebunit Raizen ?" ... "Nu" ii raspunse barbatul cu privirea, zambind cald.

Fusese atat de preocupat cu Kennya, incat nici nu observa tavanul care arata ca iarna venise in sfarsit. Ningea cu fulgi mari si jucausi. Fata observa si ea, si scoase o exclamatie de bucurie, nerabdatoare sa iasa afara. Il grabi pe Raizen sa manance mai repede, si intr-un final plecara in fuga spre holul de la intrare, de unde pasira pe domeniile de la Hogwarts. Totul era alb, zapada avand deja aproximativ o jucatate de metru inaltime.

Kennya se arunca pe spate in zapada cu mainile departate de trup. Se uita in sus printre fulgii mari ce continuau sa cada. Raizen se intinse alaturi de ea si facu un "ingeras", cum obisnuiau copii incuiati sa faca. Nemaivazand asta pana acum, Kennya ii urma entuziasmata exemplul. Dupa ce considera ca isi plimba mainile si picioarele destul de mult se ridica ajutata de Raizen si isi privi satisfacuta opera. Il apuca pe barbat de camasa si il saruta pasional.

"Acum e momentul" isi zise Raizen, si ii cuprinse mainile fetei. Deveni brusc serios, si se uita in ochii limpezi ai viperinei. Baga mana intr-un buzunar si scoase ceva mic din el. Puse un genunchi pe pamant, cu o mana deschise capacul unei cutiute, lasand un inel de argint sa straluceasca in lumina puternica din jur si ridica ferm privirea sprea fata:

"Kennya, vrei sa fii sotia mea ?"