Vraja cutremurului

[Kennya Allen]

Chiar Kennya. Era greu de recunoscut prima oara sub roba neagra cu gluga trasa pe jumatate de fata. Sanara se uita putin ciudat la ea, avand in vedere ca viperina parea mult mai misterioasa decat de obicei. Kennya nu dormise de cateva zile si se vedea clar pe fata ei. Cearcanele incepeau sa prinda contur si pielea ei era mai palida ca oricand. Se uita la Sanara cu niste ochi banuitori si plini de mustrare apoi ii facu semn vrajitorului sa dispara. Acesta isi pierduse ranjetul de pe fata pentru cateva momente cand o vazu pe Kennya, insa se asigura de un chicotit sinistru pe la spatele zanei. In bezna noptii, in cele mai intunecate colturi, pe AleeaNocturn umblau cele mai persoculoase persoane. Viperina stia prea bine ce nenorociri se pot intampla acolo si era pregatita sa o mustreze pe Sanara.

Sanara mergea in spatele ei, cu pasi marunti. Prima fata deschise usa catre un bar saracacios ce se afla ascunsa in spatele unor magazine ilegale. O invita pe sanara sa intre prima si sa aleaga un loc cat mai departe de ochii lumii. Spre mirarea lor, barul era plin ochi, decat doua mese ramasesera libere. De cand intrara privirile vrajitorilor, atat misteriosi, cat si cei care nu isi ascundeau identitatea, le urmarira pe fete pana la masa din capatul tejghelei. Kennya ii facu semn barmanului ca nu vor nimic decat un pahar cu apa, pentru a fii sigure ca bauturile nu erau otravite sau aveau alte potiuni in ele si Kennya era cu gura pe jumatate deschisa sa ii tina o predica lunga Sanarei.