Sa lenevim

[Sharma Sanara]

iesisem si eu de la ora de farmece. Insa eram ingrozita de ora urmatoare care era de altfel si plictisitoare Istoria Magiei. Hotarasc sa ma duc intr-o camera linistita. Cea mai linistita camera era Camera Necesitatii. O data intrata in camera gandurile graznice si temerile imi disparura fiind inlocuite cu o senzatie de liniste. Vad pe cele 4 fete: Ada, Lyra, kennya si Reagan.
-Buna fetelor! Ce mai faceti? Apoi inainte ca ele sa imi raspunda ma asez pe un fotoliu.
-Buna Sanara! raspunse Lyra. Tocmai vroiam sa vorbim despre...
-Istoria magiei o completa Kennya mi se pare un subiect interesant.
-Mie mi se pare plictisitor spusera Ada si Reagan in cor.
-Mie mi se pare ingrozitoare. Cand ma gandesc la atatia ani si atatea locuri care trebuie retinute pe de rost...
-Parca ar fi fost mult mai usor daca am fi avut o masina a timpului si sa participam in direct la evenimente Spuse Ada insa pe un ton care lasa de inteles ca calatoriile in timp nu sunt posibile nici pentru vrajitori macar.
Eu stateam in fotoliu ascultandule pe fete. Deodata imi duc mana dreapta la frunte si spun: "Oh, bratara mea. Cum de nu m-am gandit la asta" spun eu. Apoi in gandul meu: "In toti acesti ani de cand o am, m-am gandit la ce ar fi putut folosi o bratara. Stiam ca e fermecata dar nu stiam in ce fel. Cum de nu mi-a trecut asta prin minte niciodata" Imi aduceam aminte ca citisem intr-o carte la biblioteca de o anumita vrajitoare care avea o bratara de aur si inscriptionata cu initialele ei. W.K. si care cand vroaia sa se intoarca in timp atingea bratara cu bagheta rostea "Tempo" si apoi intorcea bratara in sensul acelor de ceasornic pentru viitor si in sensul invers al acelor de ceasornic pentru trecut"