Misterele unei nopti de primavara

[Briana Brighton]

OOC: Nu stiu daca v-ati dat seama dar eu ma aflu chiar langa voi, nu ma apropii,ci am ajuns deja...

BIC:
Mary asculta conversatia celor doi, care pareau sa nu o observe desi se afla la doar doi pasi de ei. Intr-o alta circumstanta i s-ar fi parut nepoliticos, insa in acel loc, in aceea atmosfera nu i mai pasa de ei, de vorbele lor, de nimic. Toate valurile de cuvinte ale celor doi i se pareau lipsite de sens, doar vorbe in vant. Singurul motiv pentru care nu interveni pentru a ii trezi dintr-o visare prosteasca era faptul ca i se pareau chiar amuzanti, aproape ridicoli.Incercau sa vorbeasca despre viata, ce stiau ei ce e viata, care este rostul oamenilor pe pamant si ce inseamna sa existi. Aceste lucruri nimeni nu le putea intelege si nici nu aveau sa le afle vreodata. Acesta era cursul vietii, iar toti oamenii s-au conformat si si-au acceptat destinul, fara sa puna intrebari, fara sa se intrebe "de ce?".Cei putini care incercasera sa inteleaga se lovira de un esec mai devreme sau mai tarziu, iar in cel mai rau caz au trait intreaga viata crezand ca au dezlegat aceasta taina.

Isi aminti ca si ea isi pusese aceste intrebari si gasise aproape aceleasi explcatii ca si cei doi, insa acest lucru se intamplase de mult, iar timpul ingropase indoielile undeva departe, printre valurile constiintei.

Mary se indeparta incet de cei doi precum o naluca, fara a fi observata nici de aceasta data.Ajunsese la aproximativ zece metri departare, cand simti la picioarele sale cateva crengi groase, cazute probabil in timpul unei furtuni.Se apleca incet atingand pamantul, iar un fior de groaza ii strabatu tot corpul.Nu erau simple crengi, ci chiar oasele unui om si cateva haine aruncate in jur.Isi suprima cu mare greutate impulsul de a tipa si cauta printre frunze. Nici ea nu stia ce cauta, dar stia ca trebuie sa faca acest lucru desi era putin probabil ca necunoscutul mort sa aiba un act de identitate din lumea Incuiatilor. In cateva secunde gasi bagheta, aruncata la radacina unui copac, o atinse usor, iar apoi o ridica, hotarata sa o incerce.

Lumos! sopti fata, tinand strans bagheta, insa aceasta zbura in aer si scoase o flacara imensa si un zgomot asurzitor, tulburand linistea fantomatica a padurii. Rose si baiatul necunoscut observand flacara, se apropiara de Mary alergand.

" Vedeti? E mort! Si eu un vrajitor! " le spuse cercetasa adunand franturile din fosta bagheta, care fusese distrusa in flacari.