Un mic pasaj.

[Black Rose]

Privind tinta la pasaj, spuse mai mult pentru ea decat pentru cele doua insotitoare:

- Pai... depinde ce vrei sa zici. Coridorul asta mi-a servit de mii de ori ca loc de refugiu cand vroiam sa fiu singura. Si credeti-ma, eu vreau mai mereu sa fiu singura. Cu toate acestea, nu am reusit inca sa-l explorez tot. Se ramifiaza in zeci, poate sute, de alte coridoare. Eu merg de obicei numai pe cele care duc spre est, nu sunt sigura de ce. Celelalte sunt mai stramte si par mai accidentabile.

Lizbeth parea ca vrea sa ma intrebe unde duc, totusi, pasajele dinspre est, dar Rose i-o lua inainte si raspunse inainte ca intrebarea sa fie pusa:

- Diverse incaperi. Majoritatea seamana cu niste sali de dans imense, luminate doar de cateva candele vrajite sa nu se opreasca din ars niciodata. Cateodata se aude si muzica in sine, dar nu sunt sigura. Poate fi doar imaginatia mea. Merg acolo ca sa exist si sa fiu lasata sa-mi ascult gandurile.

Zambi un pic vinovat, parandu-i-se chiar ei ca suna unpic ciudat. Nu vroia totusi sa vorbeasca despre ce face ea cand e singura, cel putin nu in prezenta atator persoane. Deja spusese cam multe, purtata de val. Fusese doar vag constienta ca era ascultata.