Valurile marii

[Iseult Cromwell]

Deci, ce pot sa zic, in afara faptului ca povestea mea are aceleasi personaje ca si cea a lui Shery: "Un zambet nu strica". Numai ca a mea este mai romantica, ca sa-i zic asa.

Atentieun continuarea numai dupa cinci comenturi.

Personaje:
Renumitul Jack Sparrow:


Will Turner si Elizabeth Swann:


Renumita sora a lui Jack, Marcia Sparrow:


Ivyanne NortWell:


"Valurile marii imi soptesc ca el se gandeste la mine. Acum nu mai am nevoie de foile jurnalului pentru a tine evidenta tuturor lucrurilor, ci le las sa puteasca pe apa, pentru ca si marea sa-mi cunoasca povestea de dragoste."
Ivyanne

Capitolul 1

Foaia nr. 1
Gandurile imi zburau departe, departe de tot, neauzind desigur conferinta tatalui cu supusii.
-Deci, draga Ivyanne, ce parere ai despre propunerea facuta?intre el, punandu-si mainile usor pe masa de lemn.
Mi-am muscat buza, dandu-mi seama ca nu auzisem nimic din cele spuse.
-Ahmm…
Apoi am facut ceea ce faceam mereu in momente stresante. Mi-am dat ochii peste cap, lasandu-ma in bratele comodorului.
-A lesinat!!!striga el, tinandu-ma cat putea de strans.
-VAAAI!!! A LESINAT!!!!strigara si ceilalti participanti, sarind in picioare si incepand sa se holbeze la mine. Cel putin asa credam. Un singur chip nu vroiam sa mi-l imaginez. Acela a tatalui meu, care era exasperat de incercarile mele de a scapa dintr-o situatie jenanta.
*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*
-Ivy!spuse tatal, cu un ton taios. Cum ai indraznit sa-mi faci asa ceva?!?
-Ce vrei sa spui?am intrebat din patul in care ma aflam.
-Ce vreau sa spun este ca ai demonstrat ca nu esti de vita nobila. Cei din familia noastra intotdeauna au fost bravi, curajosi, mereu gata sa lupte cu tot ceea ce este mai greu. Iar tu? Tu ce faci? In afara faptului ca a trebuit sa opresc conferinta de pace, mai si indraznesti sa ma minti in fata!
Apoi pleca val-vartej din dormitor, lasandu-ma singura. Nu-mi pasa de ceea ce zicea el. Nu contau pentru mine lucrurile de genul asta.
Vroiam sa fiu libera, sa pot sa fac ceea ce vreau, intocmai ca un…pirat!
*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*~*
Trecusera doua zile de la acel incident, si tata inca ma ignora.
De aceea preferam ca zilele sa le petrec pe tarm, pentru a simti briza oceanului. Atat de calma si linistitoare! Inchideam adeseori ochii, gandindu-ma la barbatul viselor mele: amuzant, rebel…
Desi aveam numai optsprezece ani, vroiam sa ma casatoresc curand. Insa nu cu comodorul(cum imi propuse tata). Desi era un barbat aratos si destul de simpatic, nu era genul meu.
Si intr-o zi se intampla!
-PIRATIII!!!! AU VENIT PIRATI! FEREAA!AUU!
Saracul om! Nici nu apucase sa urle bine ca si unul dintre pirati il lovi in cap cu ceea ce parea sa fie o tigaie.
Nu stiam unde puteam sa ma ascund. Eram destul de departe de casa… si, oricum, in momentele astea cine ar mai sta sa-mi ofere un ascunzis?
-Mai, mai, cine este cu noi aici??o voce groasa intreba in spatele meu.
Am vrut sa ma intorc, insa barbatul fusese mai agil, luandu-mi mainile pe la spate si tinandu-le strans.
-Hai, Jack! S-o ducem si pe asta pe perla neagra!spuse o femeie, apropiindu-se de mine.
-Vezi cu cine vorbesti! Apartin familiei de nobili NortWell! Daca ii spun tatalui felul in care va comportati cu mine…
Restul propozitiei fu astupata de marul ce-mi intrase cu forta in gura.
-O, mai taci!spuse femeia, uitandu-se in acelasi timp dupa altcineva.
-Sa mergem spre corabie!tipa un tip cu un papagal pe umar.
Rectific ce am spus mai devreme: urasc piratii!!!