Day&Night[concurs RPG]

[Alexandre L. D'Yvon]

Pentru ca era vancanta de Paste, copii de la Hogwarts aveau voie sa viziteze satucul din apropiere. Hogsmeade era un loc minunat pentru a face cumparaturi pentru Paste, pentru ca gaseai oriunde tot felul de magazinase dragalase de unde sa cumperi cadouri pe care sa le dai prietenilor si familiei.
Deasemenea, era si un loc perfect pentru o plimbare. Soarele stralucea intr-un mod neasteptat si raspandea in jur o caldura binefacatoare.
Printre cei care alesesera optiunea cu plimbarea se afla si un baiat blond, cu o privire nu foarte vesela. Alexandre era nou la scoala, si nu isi facuse inca prieteni, asa ca isi petrecea tot timpul singurel, in dormitorul lui au in camera de zi. Era totusi relaxant, trebuioas a o recunoasca. Nu avusese niciodata parte de atata liniste in casa parintilor lui, unde fratiorul lui mai mic era un copilas atomic, care nu statea locului si nu-si inchidea gurita niciodata. Insa, prea mult strica. O saptamana intreaga plina de liniste. Nu era tocmai cel mai frumos lucru.
Alesese sa se plimbe sperand ca asa ar putea intalni o persoana cu care sa vorbeasca putin. Se plimba pe aleea principala a satucului, mai intorcand din cand in cand ochii spre margini, sperang sa gaseasca o bancuta libera. Slabe sanse. Mai toate erau ocupate de domnisoare suple, imbracate elegant, care chicoteau si isi dadeau coate de fiecare data cand cineva trecea prin fata lor.
‘Ciudate mai sunt si fetele astea...’
Gandurile lui erau perfect justificate. Poate existau doua, trei grupulete care sa faca asta, dar aproximativ o mie de grupulete era putin cam... exagerat.

Sub un copac umbros, mare, era singara bancuta libera. Soarele incalzea doar jumatate di nea, restul fiind protejat de crengile copacului. Alexandre se aseza pe partea plina de umbra, admirand peisajul care parea sa fie perfect de pus intr-o vedere: oameni plimbandu-se, casute viu colorate cu vrajitori amabili in ele si magazine cu tot felul de chestioare amuzante in ele.
I-ar fi palcut sa poata impartasi privelistea cu o persoana. Nu ii placea sa stea singur, izolat de lume. Era o fire extrovertita, si se mandra cu asta. Totusi, in saptamana petrecuta singur, avusese impresia ca avea sa ajunga sa se inchida din ce in ce mai mult in el, intr-o lume a lui, si sa nu ami aiba nicio persoana. Gandul acesta il indrumase sa aleaga optiunea plimbarii.
In curand, dorinta de a nu fi singurel i se indeplini. Un baiat inaltut, brunet se apropie de el.
“Pot sa stau aici? Toate celelalte banci sunt putin cam… uhm…ocupate.”
In timp ce spunea acestea, arata spre o alta bancuta, cu alte fete care chioteau neincetat.
Alex dadu din cap aprobator, apoi intinse mana spre baiat.
“Salut. Eu sunt Alex.”
“Ma numesc Vlad.”, raspunse baiatul, strangand mana ca-i fusese intinsa.
“Nu prea te-am vazut prin scoala, esti nou, nu?”
“Sincer ca fiu, sunt destuld e nou. Am venit acum o saptamana in castel, transferat de la o alta scoala. Sunt in anul IV, la Ochi-se-Soimi. Tu?”
“La fel, doar ca la Cercetasi.”
Discutia incepuse bine, iar Alex era convins ca avea sa-si faca un prieten nou.