Magic of Music

[Black Rose]

- Frumoasã piesã, remarcã Rose în șoaptã.
Ascultase fiecare nota cel puțin la fel de intens cum o cânta pianistul. Bãtuse și ea mãsura în timp ce bãiatul abia dacã tinea ritmul. O impresionase cum reușise sa cante atat de perfect melodia fara a ține seama de reguli: cu tempo sau fara, sunase divin. Îi simțea clapele parcã apãsate pe propria-i inima, mereu și mereu crescând în intensitate. Ecoul ultimelor note rãsunã peste acel gol în care se aflau, parcã mereu revenind și strãbãtându-le corpurile și mințile și sufletele celor doi.

Amândoi rãmãseserã într-o tãcere mormântala, întreruptã când și când de respirațiile lor joase și de câte o adiere - imaginarã, sau poate nu - a cântecului.

Rose vroia sã spargã acea liniște deplinã. Desi Raizen pãrea concentrat asupra pianului, reuși sã-i surprindã de câteva ori privirea. Dar considera cã nu era de datoria ei sã înceapã conversația, și oricum nici nu ar fi știut ce sa zicã. Așa cã tacu și-și afundã privirea pe clape. Într-adevãr, pãreau a fi vrãjite - parcã scria pe ele cã vor apãsate. Dar se abținu, retragându-și mâinile.

Tocmai intenționa sã-și traga înapoi gluga pe cap - uitase complet de ea - când Raizen, întors brusc spre ea, o opri.