Incercari

[Letitia Levitski]

Niciodata nu-i placusera inaltimile,asadar la zburatul pe matura,Letitia era praf. Cu toate astea,considera un punct slab pentru un vrajitor sa nu stie sa zboare. Ocazia de a transforma acest punct dintr-unul slab intr-unul forte se ivi o data cu Alexandre,careia ii era tare recunoscatoare si isi facu o nota in gand ca-i va ramane datoare intr-un fel sau altul si ca se va revansa in cele din urma
Nu-i convenea prea mult sa fie aproape de salcia batausa,de fapt stia ca nu e un lucru bun deloc. Protesta vehement cand Alex ii spusese ca acolo era un spatiu mai mare,bun de exersat si ca nu puteau sa mearga pe terenul de vajthat din cauza echipelor care se antrenau pentru meci,insa acesta o convinse ca nimic rau nu i se va intampla. Letitia tot nu-si putea scoate sentimentul acela de frica zgribulit in sufletul sau
Isi aduse si matura ei - matura pe care n-o folosise decat o data,in anul I si cu care facuse multe pagube. Cu toate astea,o cara dupa ea in speranta ca isi va face curaj intr-o zi. Plus, Letitia era foarte scunda si nu ar fi putut imprumuta o matura de la prietenii,matura sa era pe marimea ei

Ridica mana deasupra maturii si o privi nepriceputa. Nu se intampla nimic si incepea sa se simta stanjenita.
"Okei,cred ca ii e prea frica de mine,ultima data am spart un geam si cei din jurul meu s-au ales cu vanatai foarte foarte... mov" spuse incet insa matura tot nu se ridica. Marai pentru sine si se stramba putin,rugandu-se in minte de matura sa se ridice,pana cand aceasta se ridica si ii lovi usor degetele
Alex ii arata cum sa se ridice de la sol si ii mai explica unele chestii. Letitia il privea in sus,tremurand,cu matura in mana. Isi lua inima in dinti si tasni si ea in aer,nu foarte sus,insa imediat cum simti ca solul i se dezlipeste de picioare,se lipi cu totul de matura
"Si acum?" spuse gatuita