Ganduri anormale

[Deea Nikol]

Eu sunt Deea,defapt adevaratul meu nume e Kathya,insa mi se spune Deea,poate vreti sa stiti de ce,veti afla cand imi veti cunoaste toata povestea...M'am nascut intr'o familie estul de numeroasa,o groaza de verisori,2 parinti iubitori,bunicii care mereu aveau grija sa'mi arate lucruri noi,si o matusa cam ciudata de care parintii mei incercau sa ma tina departe.Viata mea a decurs normal,ca a oricarei adolescente la o scoala normala,pana intr'o zi.
Styateam langa fantana arteziana care impodobea curtea scolii cand langa mine se aseaza baiatul viselor mele.Am rosit toata,nu stiam ce sa spun.Simpelle lui vorbe ma faceau sa ma topesc.Incercam sa scot cate un sunet,insa vocea parca imi pierise.Mi'a cerut sa mergem amandoi la un suc,eram mai mult decat incantata.Dupa ce am accepttat mi'am amintit ca printii imi spusesera sa nu intarzii pt ca ei plecau la o conventie(erau medici) si vroiau ca eu sa am grija de casa.Mi'am dat seama pana la urma ca daca intarziam o ora nu se supara nimeni.
Ne'am plimbat impreuna pana cand si ultima raza a soarelui a disparut.Ochii lui erau de un albastru rar intalnit,iar pielea ii era extrem de fina.din cand in cand cate o suvita rebela ii acoperea fruntea alba,facandu'l sa zambeasca.
Ma dus acasa sarutandu'ma usor pe obraz,mergeam apasat spre casa si ma uitam in spate,credeam ca totul a fost numai un vis,insa visul meu frumos era gata gata sa se transforme intr'un cosmar.
In casa toate luminile erau aprinse,si toate rudele se plimbau de colo colo.Cand am intrat toti se uitau ciudat la mine,iar sora mamei,Amalia,care ma atins usor pe umar si mi'a soptit ,,parintii tai,au murit".Acele sunete le auzeam in ecou,nu o credeam sau mai bine zis nu vroiam sa o cred.Lacrimile au inceput sa'mi invadeze fata,era cel mai cumplit cosmar al meu...
Toata seara n'am inchis un ochi insa spre dimineata am reusit sa dor cam 4 ore,pana cand am azuit tipete din bucatarie.Cand am coborat am observat ca acolo era matusa mea,matusa ciudata cum o numeau toti,care se certa cu sora mamei.Amandoua m'au intrebat cu acre din ele vroiam sa raman.Nu stiam ce sa le spun.Amalia fusese mereu alaturi de mine si o iubeam insa ceva imi spunea ca trebuia sa merg cu matusa ciudata.Am spus tare si clar ,,matusa" si toata casa sa cutremurat,Amalia se ruga de mine sa nu merg cu ea,spunea ca voi face o mare greseala....
Dupa cateva zile de la inmormantarea parintilor mei am plecat spre casa matusii,intr'un orasel micut din America,Denvile.Am renunatat la multe lucruri plecand din New Jersey,prieteni,casa mea chiar si la baiatul pe care il placeam,inas acel oras imi aducea mult prea multe amintiri neplacute...

Voi continua