Prima mea zi aici

[Roland Delaney]

Farmecul mersese intradevar pecetea pusa asupra puterii sale era inca stabila ii mai dadea cateva minute sa se farimiteze de tot pana cand vraja ei, si efectele vor fi consumate de intunericul din el, se gandea sa plece si sa nu-si mai arate fata inaintea ei dar incerca sa-i explice ca nu reusise printr-o experienta corporala, ceva ce el nu ar fi riscat aproape nicodata. Scoase un cutit isi taie degetul mic de la mana si in loc aparuse un fum negru si degetul i se vindecase aproape instantaneu. Era foarte clar vraja ei era doar vizuala efecte asupra puterii sale erau, minime, apropiate de zero.

Roland isi forta puterile la maxim si imediat ce pecetea se franse, hainele sale reaparura ochelarii la fel si tot ce ii era tipic inainte de transformare, totul inafara de culoarea pieli care acum era precum cea a unui om normal. Reagan reusise sa-l ajute sa para uman dar lui ii ara mult prea greu sa fie uman, intunericul era parte din el, intunericul il definea ca fiinta si ca existenta, era ceea ce nu fusese nimeni niciodata, o fiinta pe care nimic si nimeni nu o mai intalnise. vraja fetei putuse foarte bine sa fie una generala aplicata la demoni dar el nu era asa ceva, ii sigilase doar forma semi-demonica, cea cu aspecte numeroase modificate. Vraja reusise cu asta ii daduse o furma umana in care se putea transforma acum.

"Reagan vreau sa stii ca iti multumes, vraja ta mi-a dat ceva ce nu puteam obitne o mai usoara sansa sa ma integrez, multumesc, mi-ai dat ceva ce nici un alt muritor nu ar fi reusit sa-mi dea, ceva ce nu poate sa fie masurat doar in cuvinte......................................Multumesc"

Se duse aproape de Reagan si amplificand puterea sigiliului se apropie de Reagan si o imbratisa. Nu se asteptase ca cineva sa vrea sa-l ajute...................el tot nemuritor ramanea insa Reagan credea ca reusise sa-l transforme in om. Spera ca si ea va realiza esecul ei si nu doar el.