Egipt.. Si alte chestii ciudate..

[Ginny Anne Alden]

Amenhotep al III-lea ( sau Amenofis al III-lea) este al 9-lea faraon al Dinastiei a XVIII-a ( a fost suveranul Egiptului între 1391-1353 î. Hr./sau 1388- 1350 îHr.). Numele sãu în limba egipteanã anticã este echivalentul lui " Amon este mulþumit".
Urmaº al lui Tuthmes al IV-lea, provine din legãtura acestuia cu o soþie de rang inferior , numitã Mutemwia. Soþia - consoartã a lui Amenhotep al III-lea ( Tiye ) i-a dãruit acestuia cel puþin 2 fii:

• Tuthmes ( " Fiul lui Thot" ), prinþ moºtenitor care a avut funcþia de preot al lui Ptah în oraºul Memphis . A murit înaintea tatãlui sãu. Dupã unele interpretãri este asociat cu Moise a cãrui descriere în Faptele Apostolilor indicã educaþia sa exhaustivã în ºtiinþele egiptenilor, aºa cum ar fi primit-o un preot al lui Ptah.
  

• Akhenaton sau Amenhotep al IV-lea, al doilea fiu ºi succesorul tatãlui sãu. Acest faraon celebru pentru cultul monoteist introdus în timpul domniei sale a mutat capitala într-un oraº ( Amarna sau Akhetaton ) dedicat zeului suprem Aton. A avut-o drept reginã - consoartã pe nu mai puþin faimoasa Nefertiti.
  

• Smenkhkare, personaj misterios al Egiptologiei, a urmat la domnie lui Akhenaton ,dar doar pentru o perioadã scurtã, de pânã la un an. Posibil sã fie un Faraon-femeie.
  

În afara acestora, cuplul regal a mai avut ºi 4 fiice, douã dintre ele fiind ridicate la rangul de reginã-consoartã în ultimii ani de domnie ( noþiunea de incest nu se aplica faraonului, a cãrui datorie era de a pãstra pur sângele regal).
[modificã] Viaþa


Domnia acestui faraon este îndelungatã, de cca 38 de ani ºi a fost într-o epocã liniºtitã ºi prosperã, Imperiul Egiptean întinzându-se din Nubia pânã în Siria de astãzi. S-a urcat pe tron la o vârstã fragedã ºi a fost probabil sub regenþã o perioadã de timp. Era cãsãtorit cu regina-consoartã Tiye la 2 ani de la urcarea pe tron. Tiye i-a supravieþuit încã 12 ani, pãstrându-ºi influenþa ºi asupra urmaºului sãu Akhenaton.
Nu se cunoaºte decât o singurã expediþie militarã din timpul sãu, de pacificare a Nubiei ( în nordul Sudanului actual ), conform cu cele 3 stele sãpate în piatrã descoperite lângã Insula Sai ºi lângã Assuan. Numeroºii scarabei-comemorativi ( statui inscripþionate cu texte de proslãvire a suveranului) excavaþi de-a lungul fostului sãu imperiu atestã statutul de zeu al faraonului prin numãrul imens de lei vânaþi de acesta sau prin faptul cã una dintre viitoarele membre ale haremului sãu soseºte însoþitã de alte 317 femei etc.
Prestigiul Egiptului a atins cote înalte sub domnia sa, aºa cum o dovedeºte corespondenþa diplomaticã cu puternicii vecini ai regatului : Asiria, Babilon, regatul Hatti, regatul Mittani etc. În acest context Amnhotep al III-lea refuzã categoric sã permitã cãsãtoria vreunei prinþese de sânge regal cu un rege strãin ( dupã cum era doleanþa unui rege al Babilonului ).
Îngropat în Valea Regilor, aripa vesticã , mormântul sãu numit ulterior WV 22, a fost redescoperit în timpul ocupaþiei napoleoniene a Egiptului, datã la care fusese jefuit probabil de mult; din mormânt lipseºte inclusiv sarcofagul regal. Exclus din circuitul turistic, acest mormânt grav afectat de infiltraþiile de apã ºi de opera jefuitorilor de morminte, este actualmente în curs de restaurare , muncã începutã din 1989 de o echipã japonezã a Universitãþii private Waseda.
În 1898, a fost descoperit un alt mormânt în Valea Regilor, ulterior numerotat KV 35 ºi care servea drept loc de veci al faraonului Amenhotep al II-lea. Alãturi de mumia acestuia au fost descoperite ºi alte câteva mumii regale transportate de cãtre Pinedjem al II-lea , Mare preot al lui Amon în timpul Dinastiei a XXI-a, pentru a le proteja de jefuitorii de morminte. Una dintre ele ar putea aparþine lui Amenhotep al III-lea, dar controversa nu s-a încheiat încã.