Amy's Life

[Anna McNair]

[center]Capitolul 1: The Lost Diary

Partea I[/center]

Intr-o zi insorita de duminica,cand speram sa dorm ceva mai mult,am auzit-o pe mama tipand in bucatarie:
“AMY! Vin-o imediat,te rog!”
Am coborat scarile somnoroasa si m-am asezat pe primul scaun care mi-a iesit in cale.
“Perfect..eu o sa ma duc cu Kevin sa-I cumpar cate ceva de imbracat,te descurci tu cu micul dejun si nu uita sa-l plimbi pe Sammy!Ne vedem mai tarziu!” Spuse aceasta iar ea si Kevin iesira zgomotos din incapere. Cand credeam ca nu se putea mai rau, il gasesc pe Sammy pe canapeaua din sufragerie,smotocind pernele.Mi-am pregatit micul dejun apoi l-am mancat in graba pentru ca Sammy latra cum n-a mai facut-o niciodata.Am iesit apoi,in grandina din spate insa tot trebuia sa stau cu ochii pe el,sa nu distruga florile.Cerul era senin iar soarele stralucea mandru. Mr. Todd,vecinul,isi tundea peluza apoi,observandu-ma ca-l privesc imi facu vesel cu mana.Desigur,in clipele mele de neatentie,Sammy apuca sa rupa cateva flori,oprindu-se apoi cand am inceput sa tip la el.In spatele unui strat de crini se zari ca un fel de carte cu coperta albastra-verzuie,probabil murdara de la iarba.Am deschis-o usor si am zarit prima data,fiind de acum 2 ani,in 2008

“Draga jurnalule,nu s-a mai intamplat nimic in ultima vreme,doar scoala scoala si iar scoala.Cu toate astea nu sunt deloc pregatit pentru examene si teste,visez cu ochii deschisi.Nu ma pot concentra mai la nimic,sunt ca o leguma.Mi-e greu sa ma deschid in fata ta fiindca este primul jurnal pe care-l tin si deobicei nu-mi exteriorizez sentimentele in nici un fel.E greu sa fii baiat.E greu sa te trezesti nestiutor intr-o lume plina de necunoscut si mistere in care trebuie sa-ti croiesti drumul cumva.Sunt confuz din multe puncte de vedere..nu stiu ce sa fac.Simt ca nu pot avea incredere in toti prietenii mei dar..ce pot face?Stiu ca nu-mi poti raspunde la intrebari,nimeni nu cred ca poate dar macar ma asculta cineva…”

Dupa ce am citit prima pagina mi-am dat seama ca alte 3 sau 4 erau rupte din fata ei.Nu intelegeam,ce face jurnalul unui anonim in curtea mea din spate?M-am uitat imediat printre pagini,poate era vre-un nume,vreun nick name dupa care mi-as putea da seama a cui este insa nici o sansa.M-am uitat in jur si parca linistea din imprejurimi era apasatoare asa ca am plecat in casa,incercand sa-l tarasc pe Sammy de langa straturile de flori.Ca de obicei, duminica, tata e plecat la pescuit impreuna cu cativa vecini,deci pot da drumul tare la muzica in sufragerie fara ca cineva sa ma atentioneze ca s-ar putea sa-mi pierd dupa-amiaza facand curat.M-am asigurat ca Sammy are treaba (rontaia vesel niste jucarii vechi de-a lui Kevin) si mi-am scos telefonul din buzunar,gata sa o sun pe Charlotte sa-I povestesc despre ce tocmai gasisem,cand,am dat pagina si primele randuri mi-au atras atentia.

“Nu stiu ce as face daca cineva ar citi toate astea.Toate gandurile mele,sentimentele,toate sunt expuse aici.Nici nu vreau sa ma gandesc la comentariile si rasetele celorlalti daca toata lumea ar afla..”

Toate astea m-au facut sa ma gandesc la jurnalul meu bine ascuns in camera mea.Am scris tot ce s-a intamplat cu Chris de-a lungul a trei ani si multe altele..ar fi sfarsitul lumii daca toti colegii ar sti.Am continuat sa citesc…

“Astazi a fost ok in mare parte,faptul ca vine vara ma face din ce in ce mai nepasator in ceea ce priveste scoala.In timpul orei de mate m-am gandit la o zi fierbinte de iunie-iulie pe o plaja pustie din Hawaii cu ea langa mine.Sa o iau de mana si sa ne plimbam de-a lungul plajei in timp ce privim soarele apunand…”

Primul lucru care mi-a trecut prin minte : sigur un baiat a scris asta? Dupa cateva minute soneria telefonului m-a instiintat ca am un mesaj de la Charlotte “Ce faci?Pot sa vin la tine?Mama si tata tocmai se cearta si nu am chef sa fiu pe langa ei..” Dupa ce i-am dat un raspuns(afirmativ,desigur) am luat jurnalul deschis de pe masa din sufragerie si l-am dus sus,in camera mea si l-am ascuns bine langa jurnalul meu.
“Salut!”M-a intampinat Charlotte apoi m-a imbratisat “Ce faci?”
“Ah,ma uitam la TV.” Am mintit apoi am invitat-o in casa si ne-am indreptat catre sufragerie.
“Ce facem azi?Poate mergem la Emily,ai ei sunt plecati din oras”Mi-a spus in timp ce se prelingea pe unul din fotolii
“Buna idee..”Am zis schimband canalele
“De ce e Sammy atat de agitat?” M-a intrebat uitandu-se ingrijorator la Sammy care parcurgea holul scotand niste sunete ciudate
“Sa zicem ca nu a avut o plimbare de dimineata foarte lunga..”Am spus apoi am ras putin
“Hai sa-l ducem in parc..e o zi atat de frumoasa…”A spus Charlotte privind pe usa de sticla care dadea spre gradina din spate.