Wake me up before I die

[Desiree Rose Goth]

Capitolul 11-Dupa ce il voi omori pe el,te voi ucide pe tine…
(Sally’s Point of View)

Jake isi lipi inca o data buzele de ale mele,intr-un mod atat de delicat,si totusi atat de rebel.Eram cuprinsa de o energie nebuna,ce ardea mocnit inauntrul corpului meu.
“-Esti atat de frumoasa”,imi sopti el la ureche.
Am oftat de placere in timp ce buzele lui imi alunecau cu gingasie pe gat.
“-Nu stiu ce sa spun…”
Era atat de penibil.De ce el stia mereu replicile ce trebuia sa le spuna,iar eu ramaneam fara cuvinte?
“-Nu e nevoie”,zambi Jake binevoitor.”Ochii tai spun totul.”
De data asta i-am ranjit inapoi.Oare chiar intelegea ce magie imi cuprindea trupul,o magie ce se transforma incetul cu incetul in dorinta?
“-Si asta imi aminteste de ceva”,adauga el.”Am ramas fara sampanie.”
“-Ooupss!”
“-Ma duc sa aduc ceva”,rase el.”Avem nevoie.”
L-am eliberat fara chef din bratele mele si l-am privit cum imi facea cu ochiul in timp ce se indeparta.Mi-am inchis incet ochii si mi-am lasat corpul sa pluteasca in apa fierbinte si relaxanta a Jacuzzi-ului.
Am simtit cum o bufnita zbura in noaptea neagra precum o piatra veche de onix.Luna veghea cu razele ei argintii intunecimea noptii,lasandu-si umbra asupra putinilor copaci din jur.Muzica data la maxim se auzea chiar si din locul singuratic unde eram eu,in gradina imensa din spatele casei.
Si totusi asta nu ma putea distrage de la cuvintele ce se imbulzeau cu manie in mintea mea.
“Dupa ce il voi omori pe el,te voi ucide pe tine…”
Pleoapele mele fluturau cu frica in aerul racoros al noptii.Aveam senzatia neplacuta ca cineva ma urmarea,fiind protejat probabil de frunzele unui tufis sau de crengile noduroase ale unui copac batran.
De ce Jake lipsea atat de mult?Trecusera cel putin cinci minute de cand please sa aduca o biata sticla.La cat de repede se misca el de obicei,ar fi trebuit sa vina acum ceva timp.
M-am hotarat sa ma duc sa-l caut.Nu era decizia mea;era a sufletului meu,caci imi spunea intotdeauna ce trebuie sa fac.Si totusi,inima mea batea acum cu intreruperi ciudate,de parca ma avertiza sa nu ma ratacesc prin intuneric.
Mi-am aruncat neglijent peste mine rochia mea de petrecere si l-am strigat pe Jake.Asa cum m-am asteptat,el nu a raspuns.Singura mea optiune era sa ma stracor printre invitati si sa-l caut prin casa.
Nici n-am apucat sa ajung bine in fata usii ca un pachet gigant,legat cu o fundita perfecta, mi se ivi in fata ochilor.Deci asta punea Jake la cale.
“-Gata,poti sa iesi acum,Jake!”am strigat eu.
M-am asteptat sa vina si sa ma imbratiseze tandru intr-un sarut.Si totusi,ma lasa sa astept,in suspans.Am oftat, am luat pachetelul cu maini hotarate si am desfacut fundita din varf.Cand am reusit sa deznod acel fir,o bucatica de hartie imi zbura printre degete.
M-am aplecat si am citit biletelul adresat mie.
“Draga Sally,dupa ce il voi omori pe el,te voi ucide pe tine…”
Nu...nu era posibil asa ceva.
Am ridicat cartonul pachetului tremurand si am scos un tipat neomenesc cand am vazut ce era in el…
Era ca in filmele acelea horror pe care le vazusem intr-o viata anterioara.Acelea cu protagonista infricosata care descoperea ca toti din jurul ei erau casapiti unul cate unul…si ea era ultima victima.
In clipa in care vazusem capul tatalui meu in acea cutie manjita cu sange,mi-am dat seama ca eu eram protagonista acum.Iar cortina se lasa incet incet peste mine.
Alergam mai repede decat alergasem in toata viata mea.Nu imi pasa de oaspetii ce se distrau in casa mea-oameni care,probabil,vor urma dupa mine.Imi pasa doar de siguranta mea,de sufletul meu,de viata mea ce se scurta cu repeziciune…
Scopul meu era sa ajung la masina din fata casei,locul meu plin de siguranta.Desi fugeam cat de repede puteam,tot mi se parea ca ma miscam cu incetinitorul,in iadul meu personal.Cum poate viata sa se intoarca cu susul in jos doar in doua secunde?
Am deschis brutal portiera masinii si m-am pus pe locul soferului.Tocmai porneam motorul cand am observat cadavrul lui Jake,pus perfect in dreapta mea.Am tipat mai tare ca niciodata si lacrimi de frica mi-au tasnit din ochi.
Atunci m-am izbit de logica.
Criminalul stiaca eu voi veni aici.Imi stiuse fiecare miscare,iar acum si-a prins soarecele in capcana.Atunci,asta insemna ca…
M-am uitat in oglinda retrovizoare si am fost socata sa vad criminalul pe bancheta din spate.Am incercat sa ies rapid din masina,dar cumva,ucigasul blocase usile.Ultima mea speranta a fost naruita precum o flacara spulberata de vant.
Am inchis ochii in timp ce mainile lui se indreptau lacome spre gatul meu.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1.Sper ca nu a fost prea socant capitolul.
2.Scuze ca nu am reusit sa postez mai devreme nextul
Olimpiadele astea incep sa ma zgarie pe creier
3.Astept cel putin 4 comenturi