O plimbare nocturna

[Bell Evans]

Micul grup porni spre Turnul Cercetasilor. Era in miez de noapte, iar daca riscau sa fie prinsi, primeau toti ore de detentie. Bell si Rose mergeau primele, urmate de Stefan si Zen.
Lumina lunii se tesea printre ferestrele coridorului, formand umbre cenusii pe peretii mohorati.
Cum mergeau ei linistiti, deodata Bell se impiedica de o armura si cazu printr'o trapa pe o saltea moale.
"-Doamne, Bell, ma disperi cu echilibrul tau precar!!!!!" urla Rose enervata, dar si speriata in acelasi timp.
"-Crezi ca mie imi convine?! Macar am cazut pe moale." raspunse Bell
"-Gata fetelor, acum cum o scoatem pe Bell de acolo?" intreba ganditor Stefan.
"-Veniti si voi aici, e o camera foarte ciudata si.."
Dar in continuarea propozitiei, fata scoase un tipat socat.
Rose si Zen nu mai statura pe ganduri si impinsera trapa, dupa care alunecara printr'un tunel si aterizara pe o saltea. Stefan ajunse dupa cateva clipe.
"-Imi explici si mie de ce ai tipat??" se rasti Rose la sora sa.
"-Rosy, uite..UITA'TE ACOLO!!!!" urla Bell.
Se uitara cu totii in directia indicata de mana tremuranda a lui Bell si ramasera socati....