O plimbare nocturna

[Bell Evans]

Bell era mai mult decat ingrozita. "Expecto Patronum" bajbai si ea, dar veverita sa de zapada refuza sa se materialezeze.
"-Haide, Belyshor, stiu ca poti, gandeste'te la ceva frumos~la baiatul ala cu ochi albastri de la Ochi-De-Soim" ii striga Rose.
Bell se concentra si spuse ambele vraji dintr'o data. Patronusul ei fugi iute spre Hagrid.
"-Si acum ce facem?? intreba cu respiratia taiata Stefan. Sunt prea multi paianjeni, cum scapam??".
"-E..e o vraja, dar nu am folosit'o niciodata. Am gasit'o intr'o carte" spuse Bell.
"-Pai si ce mai astepti, spune incantatia!!!" urla Rose exasperata. "Suntem mancati de vii daca nu gasim repede o solutie!"
"-Ok, sa vedem. Bell se incrunta usor, isi trecut o data mana prin buclele ciocolatii si rosti tare si hotarat "Aragna Glacio!"
Paienjenii incremenira pe loc. Nimeni nu mai scoase niciun sunet, pana cand Zen se prabusi la pamant.
"-Doamne, ce era sa patim!!" abia putu el sa spuna.
"-Bell, esti fantastica!! Nu degeaba esti sora mea!!" zise Rose, imbratisand'o pe fata.
"-Acum, haideti sa plecam de aici. Vreau o baie fierbinte si patul meu cald" adauga Bell.
Cei 4 iesira prin tunel si ajunsera din nou pe domeniul Hogwarts'ului. Intrara in castel si urcara scarile cu pasi usori. La ultima treapta, Bell se impiedica si cazu. Noroc de Stefan ca o prinse inainte sa alunece pana jos.
"-Mersi mult!" ingaima Bell.
"-Nicio problema" raspunse baiatul, cu un zambet.
"-Bellyshor, Bellyshor, mereu tu si echilibrul tau precar" incepu Rose sa rada.
Dar rasul ii fu intrerupt de......