Just.. Memories..

[Isabella River]

Isabella il privi din nou pe Raizen. In mintea ei se dadea o lupta. ''Sa ii spun.. sa nu ii spun.. Dar de ce sa ii spun?.. si totusi.. de ce sa nu ii spun.. ?''
''- Eu sunt Isabella Luminita Swan.. Si.. ma cam plictiseam..'' spuse ea plecandu-si privirea.
Cand il privi din nou pe Raizen, acesta se uita neincrezator la ea. '' Probabil ca si-a dat seama ca mint. Ce rost mai are ?''
''- Bine.. Nu ma plictiseam. De fapt.. dormeam.. dar am avut un.. vis. Si.. m-am trezit.'' suspina ea asezandu-se pe fotoliu.
''- Din cate stiu eu.. Visele nu te trezesc.. ci numai.. cosmarurile.'' raspunse neincrezator profesorul.
''- Nu as putea sa-l numesc un cosmar.. L-am visat pe tatal meu. El e.. adica a.. El a murit acum cativa ani si.. de atunci il tot visez. La inceput aceste vise ma linisteau oarecum.. Dar acum.. amintirile imi curg siroaie prin minte si sunt mult prea dureroase. '' fata termina tot ce avea de spus si incerca sa zambeasca. Dar tot ce-i iesi fu doar un zambet trist.
Se uita lung la fereastra deschisa apoi isi intoarse privirea catre Raizen.
''- Imi pare rau.. '' sopti el.
''- Nu.. e bine. Asta a trecut. Tot ce conteaza e prezentul..''
''- Dar tu inca mai traiesti in trecut..'' ghici el incruntandu-se.
Isabella se gandi o clipa si realiza ca asa era. ''Poate ca pana la urma eu sunt de vina..'' Ea se gandea mai mereu la tatal ei.. ea nu lasa amintirea lui sa treaca..
''- La ce te gandesti acum?'' glasul lui Raizen era aproape stins.
''- La trecut..'' surase Isabella.
Se uita din nou la el si ii studie cu atentie chipul. Parul de un negru intens si ochii de aceeasi culoare.. '' Isabella, nu. '' vocea din capul ei avea dreptate, iar ea se duse spre fereastra oftand..