Rãtãcind la miezul noptii

[Sydney Akira]

Era miezul nopții și nu reușeam sã dorm. Auzisem niște persone care spuneau cã coridoarele Hogwords-ului sunt periculoase noaptea.
Ha! Cât de periculos poate fii prin Hogwars?
Am ieșit din camera Astropufilor încet, sã nu mã audã nimeni. Aveam de gând sã îmi testez frica.
Am auzit niște voci ciudate dar nu le-am bãgat în seamã. Școalã pãrea alta cu acel întuneric și luna plinã care se reflecta în geamuri, parcã te hipnotiza. Fãrã sã-mi dau seama unde merg am continuat pe acel coridor lung pânã când m-am pierdut.
M-am uitat confuzã prin jur dar nu îmi dãdeam seama exact unde eram. Dintr-o datã auzisem niște pași care se apropiau de mine.
Te rog sã nu fie vreun profesor, te rog sã nu fie vreaun profesor.
Am rãmas locului și dintr-o datã m-am întors și am țipat din reflex. Dupã ce m-am liniștit și am deschis ochii am vãzut cã nu era un profesor sau eu știu ce.
''Ce faci aici la ora asta?'' - a întrebat.
''Ah, poveste lungã. Dar tu?''
''Nu reușeam sã dorm''
''Bine. Mãcar acum ne-am pierdut împreunã. Ai idee de unde mai exact suntem?''
''Nu.. e așa mare castelul ãsta''

[ Occ - cine se bagã aici, dacã se bagã cineva a fost cel cu care am fãcut conversația ]