Cumparaturi buclucase

[Bell Evans]

"-Mda surioara. Sigur vei putea intra pe domeniile scolii cu o masina zburatoare, cand tu nici nu sti unde e castelul" spuse Bell, incepand sa rada.
"-Atunci propune tu o idee mai buna" replica Rose, imbufnata.
"-Uhmm, cred ca ar trebui sa cautam prin carti unde ar putea fi localizata scoala aceasta" murmura fata. In acea clipa, Tom sari in bratele ei si Bell incepu sa'l mangaie incetisor.
"-Pai, se crede ca aceasta scoala este in Norvegia, Suedia sau Rusia" spuse bunicul lui Stefan.
"-3 tari diferite, toate situate in nord.." medita Stefan. "Toate inzapezite, albe ca perlele" mai adauga el.
Bell se gandea care ar putea fi tara. Toate 3 aveau sanse egale: erau situate in nordul continentului, aveau mereu zapezi bogate, deci erau albe. Dar nu stia aproape nimeni unde era scoala, decat..
"-Cei care studiaza acolo trebuie sa stie unde e scoala!!" spuse Bell, victorioasa.
"-Mai, mai, se vede ca ai picat la Cercetasi!" zise bunica, zambind. "Ai dreptate, doar elevii care invata acolo stiu in ce parte a lumii este scoala".
"-Bravo, Bellyshor!" spuse si Rose, incantata.
"-Dar cine invata la scoala aia de magie neagra..eu personal nu cunosc pe nimeni. Alice invata la Beauxbutons" spuse Bell, in timp ce motanul scoase un miorlait prelung.
"-Nepoata fratelui meu invata acolo!" spuse bunicul lui Stefan si se ridica de la masa, plecand sa caute o bufnita probabil.
"-Asa, deci aflam unde e scoala. Propuneti sa mergem acolo??" intreba Rose, cu un ton disperat.
"-Aaa.." raspunse Bell, ezitand.
"-Pai, normal ca mergem acolo! Doar nu putem renunta la jumatatea drumului!" spuse Stefan, privind ezitarea gemenelor.
"-Ok, ai dreptate" spuse si Bell. "Maine dimineata plecam".
Fu intrerupta de pasii rapizi ai batranului, care anunta:
"-I'am trimis o bufnita lui Peerel, ar trebui sa raspunda in decursul urmatoarelor ore".
"-Perfect, acum cine vrea putin ceai?" intreba bunica, zambind.
"-Eu nu vrea, multumesc. Merg sa ma plimb putin.." murmura Bell.
"-Singura?" intrebara Stefan si Rose impreuna.
"-Cred ca da.." spuse fata, dupa care se ridica. "A, Tom, daca vrei ramai aici" mai zise ea, adresandu'i'se motanului de data aceasta. Dar el nu dadu niciun semn ca ar fi vrut sa paraseasca bratele lui Bell. Pleca spre curte, cu pisicul cuibarit la piept, si pasi in mireasma dupa-amiezii. Soarele scalda gradina in lumina trandafirie a apusului, iar vantul caldut misca lin clopoteii asezati pe pervazul ferestrei.
Bell merse langa tufele de trandafiri, si se aseza cu capul sprijinit de gardut. Era locul ei preferat, acolo se simtea linistita si impacata cu sine insasi. Inchise ochii, si continua sa mangaie blana animalutului. Fu intrerupta in scurt timp de o voce care ii striga numele. De dupa o tufa de trandafiri chinezesti aparu capul lui Stefan.
"-Hey, iar dormi intre trandafiri?" spuse acesta, razand.
"-Uhmm, e asa de bine" murmura fata, cu ochii inca inchisi.
"-Hai in casa. A venit raspunsul de la fratele bunicului".
Bell se ridica incetisor si porni impreuna cu baiatul spre casa. Tom deschise ochii si ii arunca priviri stapanului, dar nu dadea niciun semn ca ar vrea sa o paraseasca pe Bell.
"-Motanul meu te place..hmm..ORIBIL de mult!" observa baiatul, razand.
"-Stiu, dar imi place sa il mangai" spuse Bell, razand si ea.
Ajunsera in casa si se adunara in jurul mesei din lemn trandafiriu din sufragerie. Bunicul se pregatea sa citeasca scrisoarea. Dupa cateva murmurari, spuse cu voce tare:

Scoala unde merge nepoata mea este in nordul Norvegiei, printre miile de fiorduri inghetate.

"-Deci, stim ca este in Norvegia, super!" exclama Rose bucuroasa.
"-Copii, mergeti sa va culcati. Am sa le trimit o bufnita parintilor vostri (si se uita la gemenele Evans) prin care le explic situatia, iar maine dimineata plecam spre Norvegia" spuse bunica lui Stefan.
Copiii urcara in camerele lor. Era o seara placuta, cu candelabrul boltei albastre aprins in mii de stele. Bell deschise larg fereastra, iar aerul racoros al noptii intra in incapere. Rose adormise deja in patul ei comod, iar sora sa se aseza pe marginea patului, cuprinzandu'si genunchii cu bratele. Ramase asa mult timp, dupa care observa ca Rose tremura. Inchise fereastra, dupa care isi inveli sora cu grija. Se schimba si ea si se baga in patul cu baldachin spumos. In cateva minute, somnul o fura si o purta pe aripile sale spre lumea incalcita a viselor.
Dimineata se trezi in lumina unei zile insorite, cu un cer pictat in culori azurii si galbui ale rasaritului. Ceasul arata ora 9.00, iar patul surorii sale inca isi gazduia proprietara. Bell se ridica incet, fara sa faca zgomot si merse la baie. Dupa ce termina toate pregatirile de dimineata, hotari cu strangere de inima sa'si trezeasca sora. Reusi dupa multe incercari, primind si o serie de injuraturi. Dupa ce fu gata si ea, coborara impreuna in sufrageria de la parter....