Vesnica problema

[Bell Evans]

Era chiar profesoara McGonagall. Cand a vazut'o, Bell se albi si mai tare la fata, iar Rose isi pleca privirile.
"-Am primit un patronus in forma de leopard de zapada care m'a anuntat de cele intamlate" murmura ea, suparata.
"-Eu vi l'am trimis, doamna profesoara" spuse Rose, usor rusinata.
"-Bine. Domnisoara Bell, observ ca intre dumneavoastra si Pamant exista o forta de atractie imbatabila!" spuse profesoara, zambind sceptic.
"-Uhmm, imi pare rau.." sopti Bell, simtind mana stanga pulsandu'i dureros. Madam Pomfrey veni ca un uliu langa vizitatori, anuntata de geamatul de durere.
"-Nu va suparati, dar fata asta a cazut nu stiu cate scari, are nevoie de putina liniste. Si dumneavoastra, doamna profesoara, ar fi bine sa va intoarceti la ora dumneavoastra.
"-Insanatosire grabnica, domnisoara Evans" rosti McGonagall, dupa care porni cu pasi repezi spre clasa de Transfigurare.
"-Si tu, domnisoara! Nu ramai cu sora ta!" spuse Madam Pomfrey, alungand'o si pe Rose.
"-O sa ma intorc curand" promise ea, si isi saruta usor sorape frunte.
Pleca dupa sora medicala, iar Bell ramase singura in spital. Era o liniste mormantala, niciun sunet nu patrundea din atmosfera exterioara. Mana ii raspandea fiori de durere in tot corpul, iar capul ii pulsa de fiecare data cand incerca sa se ridice.
Dupa minute in sir, linistea adanca fu spulberata de un zgomot de pasi...