Cumparaturi buclucase

[Steve Wandcore]

... in care bunicii lui Stefan le asteptau. Stefan se plimba prin camera cu un pergament auriu si o pana spunand:
"Televizor-bifat. Aragaz-bifat. Formatia mea preferata e inghesuita in port-bagaj, suntem gata de plecare!"
Gemenele se uitara mirate
"Glumeam! Doar nu ati crezut asa ceva, nu?" spuse Stefan incepand sa mototoleasca hartia.
"Lasand gluma la o parte, drumul de aici pana la Durmstrang va dura o zi intreaga chiar si cu masina zburatoare, asa ca mai bine ne grabim! Vom lua micul dejun in masina. Bunicul conduce, voi 3 si cu Tom stati in spate cu cele 2 oglinzi si cu ceasul. Bastonul ramane la mine. Gata pentru o calatorie lunga?" intreba bunica lui Stefan.
"Am o intrebare, bunico. Cum incapem toti in masina?" intreba Stefan curios. Bunica raspunse calma:
"La fel cum incapeti si intr-un cort."
Cei 3 se linistira.
"Masina e ascunsa in spatele casei." spuse bunicul. Cei 5 iesira in curtea din spate, singura parte a proprietatii care nu era acoperita de trandafiri. Acolo se afla un garaj. Bunica lui Stefan apasa cu varful de diamant al bastonului pe un punct de deasupra usii garajului iar aceasta se deschise scotand la lumina o masina marca Dodge. Gemenele si Stefan intrara in masina si se trezira intr-o incapere mare cu peretii stacojii ticsiti de dulapuri si rafturi de carti, in mijlocul careia se gaseau 3 canapele asezate in jurul unei masute rotunde si joase pe care se gaseau cele doua oglinzi si ceasul de buzunar. Intr-un colt copii observara un cosulet in care dormea Tom.
Bunicii lui Stefan se asezara pe locurile din fata ale masinii. Bunicul ii instiinta:
"Nu va ingrijorati, nu se va misca nimic in masina si nu veti avea rau de calatorie, desi vom zbura aproape cu viteza unui avion."
Zicand acestea batranul vrajitor porni masina.
Dupa micul dejun Rose spuse:
"Ce putem sa facem ca sa ne tinem plictiseala in frau la un drum asa lung?"
"Pentru inceput, sa vedem cat dureaza pana se plictiseste o pisica."
Stefan isi chema motanul si scoase din buzunar o pasare din hartie aurie. Era un cocor zburator realizat dupa tehnica origami. Stefan rosti o vraja asupra cocorului iar acesta incepu sa zboare pe la nasul pisicii. Aceasta, fara sa stea pe ganduri, incepu sa-l alerge. Copii pufnira in ras observand giumbuslucurile pisicii. Cand aceasta se plictisi si adormi pe una din pufoasele canapele era deja vremea mesei de pranz. Dupa masa Stefan aduse dintr-un dulap o cutie plina cu diverse jocuri de societate pentru vrajitori. Dupa ce le jucara pe toate observara insa ca tot mai era ceva timp pana la ora de culcare.
"Acum ce sa facem? Asteptam sa ne atace in zbor vreun monstru?" intreba Stefan. Ca raspuns, pisica sari imediat de pe canapea si incepu sa se agite. Imediat se auzi un zgomot de parca cineva sau ceva ar fi lovit masina.
"Ce a fost asta?" intreba Bell speriata. Raspunsul veni de la bunicul lui Stefan:
"Suntem atacati de un roi de dementori!"
Cei 3 copii intrara in panica. Rose dadu la o parte perdeaua postocalie de la un geam si observa mai multe siluete negre urmarindu-i in zbor.
"Chestiile astea ar putea sa ne arunce in Marea nordului daca nu scapam repede!" exclama speriata Bell. Drept raspuns bunicul lui Stefan cobori geamul din fata al masinii, scoase bagheta pe geam si rosti:
"Expecto Patroum!"
Un castor argintiu tasni din bagheta inainte ca batranul sa retraga bagheta inapoi in interiorul masinii.
"Un roi de dementori nu poate fi combatut doar cu un Patronus!" spuse bunica lui Stefan, dupa care deschise si ea geamul, scoase varful de diamant al bastonului afara si rosti si ea "Expecto Patronum."
Un sfinx argintiu incepu sa se lupte cu dementorii din cealalta parte a masinii.
Bell trase perdeaua de la celelalt geam si vazu cum castorul loveste cu coada un dementor lipindu-l cu locul in care ar fi trebuit sa se afle fata, insa nu se afla decat o gura mare, rotunda si neagra, de partea exterioara a geamului.
"Ce mai pierdem timpul? Sa ii ajutam si noi!" striga cercetasa, dupa care crapa geanul masinii, scoase varful baghetei afara si striga hotarata "Expecto Patronum".
O veverita zburatoare alunga dementorul de la geam dupa care se alatura castorului in lupta cu restul dementorilor.
Rose si Stefan ii urmara exemplul crapand celalalt geam si trimitand cele doua feline argintii, irbisul lui Rose si leul lui Stefan, in ajutorul sfinxului.
Dupa vreo ora de concentrare pe cele mai fericite amintiri roiul de dementori se imprastie in sfarsit.
Venise ora cinei. Dupa terminarea cinei bunica lui Stefan facu un gest cu bastonul si transfigura hainele copiilor in pijamale si canapelele in paturi. Obositi de lupta cu dementorri cei 3 prieteni adormira imediat.
Dimineata urmatoare bunica lui Stefan ii trezi strigand: