Peripeţii la Hogwarts

[Alice Morris]

Capitolul I
Vestea cea mare

"Dragã jurnalule, astãzi e ziua mea. Împlinesc 11 ani. Bunica o sã vinã în vizitã ºi abia aºtept."
Aºa începu ziua de 15 iulie pentru Alice Morris. Închise jurnalul, îl bãgã sub saltea ºi se dãdu jos din pat. Se îmbrãcã în grabã ºi tocmai atunci vocea memei ei se auzi de jos:
-Alice, coboarã! Bunica este aici!
În timp ce cobora scãrile, Alice o vãzu pe bunica ei stând în pragul uºii de la intrare. Doamna Esmee Abot era o doamnã în vârstã, cu pãrul roºcat, prins într-un coc la spate. Când aceasta o vãzu pe Alice, începu sã zâmbeascã. Faþa i se luminã dintr-odatã iar ochii albaºtri îi sclipirã. Alice o îmbrãþiºã.
-Cât mã bucur cã ai venit, bunico! Credeam cã nu o sã mai ajungi.
-ªi eu la fel, zise mama lui Alice. Ai avut probleme cu drumul?
-Nu, Agatha. Stai liniºtitã! Acum aº vrea sa ma duc sus cu Alice sã-i dau cadoul.
-Sigur, mergeþi!
-Ce cadou? întrebã Alice nerãbdãtoare, în ochii ei mari, migdalaþi ºi negri citindu-se purã curiozitate.
-Vei vedea, rãspunse bunica.
Dupa ce au urcat scãrile, Alice se îndreptã spre uºa din capãtul holului, o deschise ºi intrã împreunã cu bunica. Amundouã se aºezaserã pe pat ºi bunica scoase din poºeta ei o fotografie înrãmatã pe care i-o dãdu lui Alice. Aceasta începu sã o studieze cu mare atenþie. În pozã era un grup de copii îmbrãcaþi în robe negre ºi purtând pe cap coifuri negre ca ale unor vrãjitori iar în piept insigne cu modele diferite.
-Ce e asta? întrebã Alice nedumeritã.
-Asta e poza mea de absolvire. Uite-mã aici, spuse bunica îndreptând degetul spre o fatã roºcatã din ultimul rând. ªcoala la care am fost, era împarþitã în ºapte ani de studiu. Aici, eu eram în ultimul an. Aº vrea, te rog, sã te uiþi la copiii din anul I, de pe primul rând ºi sã-mi spui dacã este cineva care þi se pare cunoscut.
Alice, dupã ce cercetã poza, se opri cu privirea asupra unui bãiat brunet, cu parul ciufulit, ochelari rotunzi la ochi ºi o insignã roºie în piept.
-Bãiatul ãsta îmi aduce aminte de cineva dar nu pot sã-mi dau seama de cine, spuse Alice arãtând cu degetul spre bãiatul respectiv.
-Uitã-te prin camerã! Poate faci rost de vreun indiciu, zise bunica cu o voce calmã, ºi un zâmbet îi apãru pe buze.
Alice începu sã se uite prin camera dar, pe biroul ei nu era nimic. ªifonierul cu haine, nu credea cã-i va oferi vreun indiciu iar în bibliotecã nu erau decât cãrþi ale parinþilor ei. Dar singurele ei cãrþi din bibliotecã îi atraserã privirea: cãrþile Harry Potter.
-Da bunico, ai dreptate. Îmi aduce aminte de Harry Potter. Aratã exact cum mi l-am imaginat pe Harry.
-Dar uitã-te mai atent! Spre exemplu, uitã-te la fruntea lui!
-Da, n-are cicatricea dar pur ºi simplu aratã cum este descris Harry în carte, nu este el.
-Exact, dragã. Nu este el. Acest bãiat este James Potter când era în anul I la Hogwarts.
-Bunico, James Potter este doar un personaj într-o poveste. Nu este real! zise Alice puþin amuzatã ºi crezând cã bunica ei vrea sã-i facã o farsã.
-A, da? Nu este real? Atunci cum explici faptul cã poza se miºcã?
Alice nu observase pânã atunci dar persoanele din pozã clipeau, ºi persoanele care pânã mai devreme doar zâmbeau, acum râdeau de-a binelea. Alice rãmase profund uimitã de acest aspect ºi încerca sã înþeleagã ce vroia bunica ei sã-i zicã.
-Cum explici faptul cã eu am o baghetã ºi pot sã o folosesc? întrebã bunica scoþând din buzunar un bãþ de culoare neagrã ºi, îndreptând-o spre raftul de sus al bibliotecii, "Harry Potter ºi Piatra Filozofalã" începu sã zboare spre pat.
Alice sãri în picioare ºi prinse cartea. Se întoarse cãtre bunica ei care era ºi ea în picioare. Alice rãmãsese fãrã cuvinte.
-Cum explici faptul cã la internatul la care tatãl tãu lucreazã ca profesor semestrul începe pe 1 septembrie, cã dupã vacanþa de Crãciun, pe 1 ianuarie se întoarce la ºcoalã, ºi cã semestrul al doilea se terminã la sfârºitul lunii iunie ºi nu ca la celelalte ºcoli?
-Tata e profesor la Hogwarts? întrebã Alice, uimitã. Încã nu-i venea sã creadã. Adicã vrei sã-mi spui ca tot ce-am citit este adevãrat? ªi cã noi suntem vrãjitori? Dar de ce mama ºi tata nu mi-au zis nimic? Din cauza lui Cap-de-Mort?
-Nu, dragã, Cap-de-Mort a dispãrut acum 19 ani. Nu eºti la curent cu evenimentele?
-Nu, rãspunse Alice dezamãgitã. Ultima carte Harry Potter apare tocmai în octombrie, aºa cã încã nu am citit-o. ªi totuºi, de ce mama ºi tata nu mi-au zis nimic?
-Pãi, ai început sã citeºti Harry Potter când aveai 7 ani, vârsta la care vrãjitorii încep sã-ºi arate abilitãþile magice. Þi-a plãcut cartea atat de mult încât pãrinþii tãi împreunã cu mine, ne-am hotãrât sã nu-þi spunem. Am vrut sã ai parte de o copilãrie normalã pentru cã majoritatea copiilor vrãjitori nu se duc la ºcoalã pentru cã nu-ºi pot stãpâni puterile. Dar tu, neºtiind cã ai puteri magice, nu aveai probleme de genul ãsta. ªi tatãl tãu m-a rugat pe mine sã-þi spun ºtiind cã vei fi mai înþelegãtoare dacã-þi explic eu.
-Deci, acum tu eºti pe post de Hagrid? întrebã Alice încântatã de lucrurile pe care tocmai i le povestise bunica ei.
-Ce legãturã are Hagrid cu asta?
-Pãi, el i-a spus lui Harry cã este vrãjitor când a împlinit 11 ani. Îl cunoºti pe Hagrid? întrebã Alice uimitã.
-Bineînþeles! Când eram eu la ºcoalã, avea o colibã lângã Pãdurea interzisã. Era Paznicul vânatului dacã îmi amintesc eu bine.
-Deci, zise Alice privind în gol ºi apoi întorcându-se cãtre bunica ei, dacã tu ai fost la ºcoalã cu James ºi Lily, asta înseamnã cã mama ºi tata au fost la ºcoalã cu Harry, Ron ºi Hermione?!
-Nu. Pãrinþii tãi au terminat ºcoala cu un an înainte ca Harry sã fie acceptat la Hogwarts.
-Aha! zise Alice complet lãmuritã acum. Deci mama ºi tata sunt de aceiaºi vârstã cu Charlie Weasley ºi Tonks? Nymphadora Tonks? întrebã Alice începând acum sã realizeze multe lucruri, toate în acelaºi timp.
-Da, rãspunse bunica evident uimitã de raþionamentul nepoatei ei. De fapt, tatãl tãu a fost în aceiaºi clasã cu Dora, la Ochi-de-ªoim. Iar mama ta a fost la Astropufi. Iar acum, la Hogwarts, Minerva McGonagall este directoare de câþiva ani buni. Tatãl tãu predã Apãrare împotriva magiei negre, iar Prezicerile despre viitor sunt predate de Sybil Trelawney ºi centaurul Firenze care, apropo, a fost acceptat înapoi în herghelie ºi acum stã în Pãdurea interzisã. ªi Neville Longbottom predã Ierbologie. Mã gândeam cã vrei sã ºtii.
-Da, chiar vroiam, zise Alice din ce în ce mai entuziasmatã. Ce-ar fi sã coborâm? Nu am luat micul dejun ºi mi-e cam foame. Mai am totuºi o întrebare, zise Alice în timp ce se îndrepta spre uºã, cum ai ajuns aici? Pe mãturã, cu Autobuzul salvator sau ai Apãrut?
-Defapt, zise bunica în timp ce se îndreptau spre scãri, am ajuns asearã târziu în Londra ºi mi-am închiriat o camerã la Ceaunul Crãpat iar de dimineaþã am venit cu un taxi Încuiat.

PS: stiu ca nu e terminat dar am impartit primul capitol in 2 ca altfel ajungeam la 5 pag wordpad asa am doar 2 3/4