Cumparaturi buclucase

[Bell Evans]

In secunda urmatoare, suprafata oglinzii cu margine zimtata incepu sa vibreze. Nu dura 2 minute, si cei doi fura aruncati intr'o grota subterana, aflata la mii de metri adancime.
"-Bell, esti bine??" intreba Stefan, alarmat.
"-Mm, cred ca da" murmura fata si se ridica in picioare. Nu parea a avea rani prea grave, doar cateva zgarieturi banale pentru ea.
"-Vin'o aici" sopti baiatul, si Bell se apropie incet de el. Soptira amandoi Lumos! iar capetele baghetelor luminara locul acela intunecat. Cand se apropie de Stefan, fata avu un mic atac de panica-tot tricoul sau era imbibat cu un lichid rosiatic, dar nu parea a fi sange, era mult prea stralucitor.
"-Tricoul tau?!" intreba ea, privindu'l disperata.
"-Huh?! Ce e cu el?" spuse Stefan, aparent neincomodat de umezeala bluzei.
"-E plin de.. ceva rosu, nu'l simti ud?!" intreba Bell.
"-Nu e ud, dar e rosu!!" spuse baiatul, socat. "Era albastru, ce Dumnezeu?!" tipa el.
"-Dar de unde a curs lichidul asta?" murmura Bell, si privi in jur. Se aflau intr'o pestera subterana, obscura si umeda. Intr'un colt observa o alta statuie, de data aceasta ascunsa de o perdea stacojie. In bezna densa, fata reusi sa citeasca:
Nu descoperi secretele intunecate de dupa acest val decat daca ai curaj si inima credincioasa.
"-Stefan, uite aici" striga ea, si baiatul veni in scurt timp. Dupa ce citi si el inscriptia, se uitara unul la altul si spusera:
"-Sa o dezvelim impreuna. La 3" sopti Bell.
"-1..2..3!" spuse Stefan, iar la "3" trasera valul rubiniu. De dupa el iesi un dementor, ce incepu sa aspire aerul din jur.
"-Bellyshor, cea mai frumoasa amintire" tipa Stefan. Strigara in cor Expecto-Patronum! iar vietatea fu doborata de veverita zburatoare si leul copiilor.
"-Si asta a fost numai inceputul" murmura Bell, speriata.
Se indreptara spre soclul din lemn si vazura un alt pergament pe el. La lumina baghetei, citira primul pergament:
Umbrela adevarata este ascunsa in inima Hogwarts'ului, unde nu poate ajunge decat un suflet curat, curajos si demn. Ai grija, daca nu intrupesti aceste calitati, poti plati cu viata indrazneala de a readuna cele 4 obiecte si oglinzi.
"-Si celalat?" murmura Stefan. Al doilea pergament era mai scurt, iar scrisul era ingrosat.
De la locul acesta si pana la descoperirea umbrelei mai e doar un pas. Ganditi'va intre cine si cine mai e un pas, iar daca gasiti rezolvarea, spune'ti'o oglinzii de foc.
"-Ok, asta o sa ne ia ceva timp" zise baiatul, asezandu'se pe suprafata pietruita de pe jos.
"-Mda.." murmura Bell.
Statura in liniste timp de cateva minute, dupa care Bell exclama:
"-Stiu! Intre dragoste si ura e doar un singur pas!"
"-Bellyshor, genial!!" adauga Stefan, zambind larg. Ridica oglinda cu suprafata rubinie, si sopti raspunsul corect.
Oglinda se aburi usor, si lasa sa cada din rama sa zimtata un rubin mic.
"-Si acum ce facem?!" intreba Bell.
"-Hmm, imi amintesc ca am vazut locul unde ar incapea rubinul asta in statuia leului din Camera Cercetasilor" zise el, meditand.
"-Ok, bun! Dar cum ajungem noi inapoi in camera de zi?" intreba fata, dezamagita.
"-Asta nu mai stiu.." sopti Stefan, dezamagit la randul lui.
Ramasera in liniste, gandindu'se la o modalitate de a scapa din acea grota, pana cand Bell se trezi din meditare:
"-Zburand, asa putem iesi de aici!" spuse ea.
"-Dap, dar cu ce vraja?" intreba Stefan, insufletindu'se.
"-Uhmm, ce zici de Ascendio?"
"-Sa vedem.."
Rostira Ascendio! hotarat si fura ridicati in camera de mai sus.
"-Incredibil, a mers!" spuse Stefan.
"-Hai sa plecam de aici" adauga si Bell.
Cei doi se reintoarsera prin tunelul prin care venisera, ajungand in Camera Cercetasilor. Se indreptara spre leul maiestuos si observara un mic spatiu pe fruntea lui, destinat rubinului. Cand pusera piatra pretioasa in locul potrivit....