Cumparaturi buclucase

[Bell Evans]

OOC: Nu e nicio problema, si eu am foarte multe teme care imi ocupa foarte mult timp..

Cei doi erau pe o plaja aurie, scaldata in razele soarelui de dupa-amiaza. Probabil erau intr'o zona tropicala, pentru ca temperatura aerului era mult prea ridicata pentru Anglia, iar umiditatea deja le dadea batai de cap. Nisipul fin, imprastiat pe suprafete intinse, oglindea stralucirea fierbinte a soarelui, iar valurile marii sopteau alinturi dulci tarmului inspumat.
Bell se ridica incetisor de jos, si se uita la Stefan. Acesta era pierdut in splendoarea peisajului, dar cele doua statui continuau sa'i priveasca uimite.
"-Ehemm" isi drese glasul Racul.
"-Uhmm?!" murmura Bell, tresarind usor. Stefan se ridica si el, venind langa ea.
"-Deci, incep prin a va intreba sub ce semne astrale v'ati nascut" spuse statuia celor doi pesti. "Am o vaga banuiala ca fata este o zodie de apa" ii sopti el Racului, care aproba din cap.
"-Da, eu sunt in zodia Pestilor" zise Bell, iar Stefan adauga:
"-Iar eu sunt Leu".
"-Deci, un peste si un leu..Interesant.." murmura Racul, ca pentru el.
"-Leul este un semn foarte creativ, un om de actiune. Creativ este si Pestele, deci de aia se inteleg ei asa de bine.." raspunse statuia ce infatisa cei doi Pesti.
"-Pai da, ne intelegem foarte bine" murmura Bell, usor confuza.
"-Nu conteaza" adauga si Racul, concentrandu'se asupra oglinzii de apa.
"-Asa, acum spuneti'ne cum de ati reusit sa luati oglinzile" zisera Pestii.
Cei doi le povestira intreaga aventura pe care o petrecusera in cautarea oglinzilor si a cheilor lor. Statuile ii priveau atente, sorbindu'le fiecare cuvant. In cele din urma, Racul spuse:
"-O sa mai discutam si maine, acum este tarziu. Va vom duce intr'un loc unde va veti petrece noaptea, in conditii foarte bune".
"-Nu putem reveni la Hogwarts?!?!" intreba Bell, uimita din fire.
"-Nu, inca nu, sunteti in pericol acolo" raspunsera Pestii cu sinceritate, privind'o cu afectiune.
"-E bine asa" ii sopti Stefan fetei, incercand sa o linisteasca.
"-Acum, prindeti'va de noi si tineti'va bine" zise Racul, aplecandu'se. Bell imbratisa strans stauia Pestilor, iar baiatul incaleca pe spatele racului. In cateva secunde de ameteala continua, se trezira in fata unei casute fara etaj, de pe o strada prafuita.
"-Unde suntem?!" intreba Stefan, derutat de peisajul tomnatic.
"-Sunteti in Thailanda, si curand vor veni musonii. Dar veti petrece doar noaptea aceasta aici" le raspunsera Pestii.
Ii condusera pana in casa, unde ii lasara singuri.
"-Ne vom intoarce dimineata, pe la ora 8, bine?" intreba Racul, privindu'i suspicios. "Fara incercari de evadare, vom fi cu ochii pe voi".
Statuile disparura in urmatoarele secunde, cu un poc discret, iar cei doi copii ramasera singuri in casa.
"-Pai, hai sa vedem ce e cu locuinta asta" spuse Stefan, intrand in prima camera.
Era o incapere relativ mare, vopsita intr'o nuanta placuta de auriu cu verde, si simboluri chinezesti pe pereti. Un semineu din piatra de rau domina partea sudica a camerei, iar peretele estic era in intregime din sticla, oferind o priveliste extraordinara spre jungla. Iesira din sufragerie, intrand intr'o mica baie, si apoi in bucatarie. Acolo gasira mancare, si fiind infometati se asezara numai-decat la masa din mahon. Dupa ce isi potolira stomacul, mersera in celelalte doua camere, care erau dormitoarele: unul smaraldiu, cu un pat cu lenjerie de matase verde si unul albastru, cu o canapea extensibila de culoare bleu deschis.
"-Eu cred ca voi dormi aici.." spuse Stefan, iesind din camera vopsita in verde.
"-Ok, atunci eu dorm in camera albastra.." murmura Bell, usor infricosata ca va dormi singura intr'o casa necunoscuta.
Baiatul merse in camera lui, dar Bell se intoarse in sufragerie. Simtea ca nu poate dormi, si nu vroia sa se intoarca singura in camera ei. Lua o carte de pe raftul bilbiotecii si se cufunda in lectura. Nici nu observa cand se facu ora 11, pana cand Stefan venise la ea.
"-Sti macar cat e ora?!" o intreba el, amuzat.
"-Nu, de ce? E tarziu? Sau foarte tarziu" spuse Bell, razand.
"-E 11 noaptea, iar dimineata trebuie sa fi treaza la 8, deci ar trebui sa te culci.." mai zise el.
"-Dar nu vreau sa merg in camera aia!!!" spuse Bell.
"-Ok, facem altfel, Wingardium Leviosa" sopti el, iar patul de o persoana din camera sa pluti pana in camera lui Bell.
"-Mult mai bine" spuse aceasta, linistindu'se.
"-Nu stiam ca ti'e frica sa dormi singura" raspunse Stefan, razand.
"-Mda, e ciudat aici" murmura ea, privind prin peretele transparent.
"-Da, asa e, dar hai sa ne culcam, maine cine stie ce ne asteapta" spuse el.
Noaptea trecu foarte repede, iar primele raze de soare patrunsera prin ferestrele mari, invaluindu'i pe cei doi intr'un leagan auriu..