Nimic mai mult decat putina liniste..

[Dragos Diggory]

Pana cand Dragos intra si el in Camera Necesitatii. O vazu pe Bell intinsa pe canapea, pe Neo dormind si pe Anne gandindu-se la cine stie ce. Observa tresaritul lui Bell, si ii zambi.
"-Hey!" spuse el, iar fata surase la salutul dezumflat.
"-Hey si tie" raspunse ea.
"-Cum ai intrat aici????" intreba Anne, cu un ton dezaprobator.
"-Imi pare rau daca intrerup ceva" mormai Dragos, privind-o tensionat.
"-Stai linistit, nu intrerupi nimic. Si Anne, nu tipa ca Neo doarme" o mustra Bell.
"-Deci, ce faci aici?" intreba Anne, uitandu-se la el.
"-Vroiam liniste, asa ca am iesit la o plimbarica" raspunse baiatul. Se indrepta sovaitor spre canapea, intreband "Pot sa ma asez si eu?"
"-Ia vezi, poti??" intreba si Bell, razand. Avea un zambet fermecator, iar ochii aruncau priviri sclipitoare cand radea.
"-Mersi" sopti el, inca vrajit de priveliste. "Ce faceati inainte sa vin eu si sa intrerup?" intreba el.
"-Pai, mai nimic. Stateam in liniste" murmura Bell, privind flacarile albastrui ce se mistuiau in semineul pietruit.
Dragos lasa capul pe spate si inchise ochii. Se simtea foarte bine in compania fetei, desi abia o cunostea....