Nimic mai mult decat putina liniste..

[Alice Morris]

-Esti plina de cenusa pe fata! zise Alice râzând. Iertaþi-mã dar nu mã pot abþine. Poftim, curãþã-te, adãugã ea dându-i lui Neo o batistã.
-Mersi, zise Neo puþin amuzatã dar în acelaºi timp neºtiind ce se întâmplã.
-Dar de ce nu ne funcþioneazã baghetele? întrebã Alice. Toatã lumea era treazã ºi speriatã acum. Lumos, zise Alice dar nici un fascicul de luminã nu ieºi din baghetã.
-Nu ºtiu, rãspunse Bell. E foarte, foarte ciudat. Lumos, încercã ºi aceasta dar în zadar.
-Ce-ar fi sã încercãm cu toþii? propuse Alice. Toþi cei prezenþi dãdurã din cap în semn afirmativ ºi Alice continuã. La trei...unu...doi...trei
-Lumos, rostirã cei aflaþi în camerã. Camera fu luminatã pentru câteva secunde în locul unde se aflau copiii dar puþina luminã generatã de ºemineu rãmase singurul lucru care îi despãrþea pe aceºtia de bezna totalã.

OOC:am trezit pe toatã lumea