Cumparaturi buclucase

[Bell Evans]

Bell privea ingrozita lupta celor 3 zodii. Simtea ca se va intampla ceva rau daca nu se vor linisti.
"-Stefan" murmura ea.
"-Uhmm?" raspunse acesta, uitandu'se la ea, iar panica din ochii ei se regasea si in ai lui.
"-Trebuie sa luam oglinda si sa le despartim cumva" sugera ea.
"-Cum sa luam oglinda, daca este lipita de tavan??" intreba baiatul disperat.
"-Accio oglinda!" incerca Bell, dar fusese mai mult ca sigura ca vraja de chemare nu va functiona.
"-Sa incercam sa o atragem cu celelalte oglinzi, poate le va simti prezenta" propuse Stefan.
"-Buna idee".
Scoasera cele trei oglinzi din geanta: Stefan le tinea pe cele de uscat si foc, iar Bell pe cea de apa. Curand, se produse o strafulgerare luminoasa, iar oglinda de pamant zbura in mainile lui Bell. Aceasta se apropie tinand oglinzile in mana de Stefan, si avuse loc o alta strafulgerare. Dupa lumina orbitoare, copiii vazura oglinzile prinse impreuna, intr'un stativ de diamant. Oglinda de apa alaturi de cea de aer, iar cea de foc alaturi de cea de pamant.
"-Uluitor" murmura Bell, dar un sunet ca o explozie se auzi din dreptul statuilor. Stefan tipa, iar in urmatoarea secunda fura acoperiti de un praf inecacios.
"-V'am spus sa nu va puneti cu mine!!" urla Taurul, privind mormanul de praf.
"-Nuu!" tipa Bell ingrozita. Fostele statui ale Fecioarei si Capricornului zaceau acum intr'un morman de moloz.
"-Acum, dati'mi oglinda sau aveti aceeasi soarta" ii ameninta statuia pe cei doi.
"-Distrage'i atentia" sopti Stefan.
"-Cum ai putut sa faci asa ceva? E un lucru ingrozitor, erau fratii tai" incepu Bell sa se planga, auzind ordinul prietenului sau. In acest timp, Stefan baga inapoi in geanta stativul ce aduna oglinzile si se uita in jur dupa o cale de scapare.
"-Da'te din drumul meu, fetito!!" tipa statuia si o arunca pe Bell in peretele cenusiu. Fata scoase un tipat de durere, simtind mana pocnind ingrozitor de la lovitura cu cimentul.
"-AI PROBLEME GRAVE!" urla Stefan.
"-Ai grija" tipa si Bell.
Taurul se indrepta amenintator spre baiat, iar Bell sopti Confundo!. Brusc, statuia se simti foarte dezorientata, iar Stefan profita de acest amanunt. Tipa Defodio! dar Taurul nu pati nimic.
"-Cred ca il afecteaza doar vrajile psihice, in fond nu e mai mult decat o gramada de piatra" spuse Bell.
"-Ok, hai sa plecam noi de aici, nu se stie cat va dura efectul vraji" zise baiatul, venind langa ea. "Esti bine?" intreba el, cu o urma de ingrijorare.
"-Mda, asa cred" raspunse Bell, ridicandu'se. Simtea o urma de durere slaba la cap, dar mana era rupta cu siguranta.
"-Mana ta" observa Stefan. "Ferula!" murmura el, iar o atela si un bandaj ii imobilizara mana ranita.
"-Mersi, nu stiam de vraja asta" spuse Bell, zambind.
"-Cum iesim de aici? Nu putem disparea" spuse si Stefan.
"-Cred ca mergand pe jos, altfel nu imi dau seama" raspunse Bell, usor deziluzionata la ideea de a parcurge pe jos catacombele Coreei.
"-Sti, cred ca ti'am mai spus ca URASC tara asta, nu?" ingana ea, in timp ce bratul o durea cumplit.
"-Acelasi sentiment" raspunse Stefan, cu un zambet jucaus. "Hai sa mergem".
Se indreptara spre singura sursa de lumina din tunel, iesind din incaperea unde Taurul se plimba nedumerit printre ramasitele fratilor sai.
Ajunsera curand la o fundatura, iar pe peretele cenusiu era inscris un mesaj cu litere rosiatice: Catacombele pot avea si parti bune, dar in cele mai multe cazuri cei ce ajung aici sfarsesc prin a ramane pentru totdeauna in misterele adancurilor.
"-Minunat, imi lipsea aceasta incurajare" mormai Stefan. Bell se aseza pe jos, ducand bratul ranit la piept. Durerea era destul de suportabila, dar se simtea sufocata in acel loc prapastios. Vroia sa vada razele soarelui, nu sa fie blocata pentru totdeauna intr'o catacomba din COREA!!!
"-Am eu o idee, suntem Cercetasi, nu?" intreba Stefan.
"-Da, si cu ce ne ajuta asta?" intreba Bell, la randul ei.
"-Phoenix'ul lui Dumbledore" murmura Stefan.
"-Esti un geniu!!!" spuse Bell, ridicandu'se brusc.
"-Dar cum il aducem aici?" intreba Stefan.
"-Si ceilalti? Rose si bunicii tai? Pe ei ii lasam aici?!" spuse Bell, ingrozita.
"-Statuile de Pamant au spus ca sunt in siguranta, deci mai mult ca sigur au iesit de aici" o linisti Stefan.
"-Ok, atunci sa ne gandim la calitatile cercetasilor si la tot ce a facut Godric Griffindor pentru Hogwarts" propuse Bell.
Ramasera intr'o liniste chiunuitoare, cu sufletul curat si rabdarea incordata, gandindu'se la Cercetasi si tot ce tine de ei..