Excursie la Beauxbutons

[Tora Chang]

Ma trezisem brusc. Cand mi-am revenit din soc mi-am dat seama ca stateam in fund uitandu-ma la usa inchisa. Avusesem un cosmar groaznic.
M-am uitat inspre Bell ca sa vad daca era in regula. Patul ei era nefacut si gol. Vroiam sa ma duc s-o caut, dar... Facusem deja prea multe prostii. Poate avea nevoie doar de putin timp singura, fara gura mea mare care strica totul. Cred ca pana la urma fiecare avea nevoie de putin timp singuri.
M-am imbracat cu ce am prins la indemana si am iesit afara. Salonul era pustiu. Din focul aprins seara mai ramasese doar putin jaratec. Am iesit incet din castel fara sa ma vada nimeni. Domeniul era de asemenea pustiu. Era o racoare tipica primaverii. Ma plimbam fiind cu gandul departe de locul in care ma aflam.
Ma gandeam la parintii mei. Nu-i vazusem de aproape un an. Era si mai greu prin faptul ca mama era incuiata iar tata era mereu plecat cu diverse "misiuni" de la ministerul maigiei. Ma gandeam la sora mea Rosalinda. Eram nedespartite inainte sa plec. Era ca si cum mi-as fi pierdut partea buna a mea.
Dar gandul zboara departe si astfel din gand in gand am ajuns la el. Acel baiat pe care il placeam, dar nu puteam sa-i marturisesc asta. Imi era frica de dezamagire.La inceput erau fluturasii din stomac si am zis "Dupa ce imi trec imi trece si pasiunea pentru el!". Dar nu a fost asa. Cum mi-au trecut fluturasii, au disparut furnicaturile dar iubirea pentru el nu.
Eram asa de afundata in ganduri ca de-abia observasem ca ma afundasem in gradina. Ajunsesem langa o salcie batrana. am vrut sa se apropie dar vazusem ca era deja "ocupat". M-am apropiat putin si era... Bell. Of... Nu puteam sa o las un pic in pace? Parca aveam un magnet asupra ei. Am vrut sa ma retrag usor dar cand m-am intors am calcat pe niste frunze facand zgomot care era imens in linistea profunda din jur. Speram sa nu ma fi auzit dar...
"Cine e acolo?"
Ghinion.
"Eu sunt..."
"Tora?"
"Da..."
Asteptam ca un catelus cearta...