Vise si ganduri
15 May 2010, 14:14
Post: #6
Fetele ieșirã din bibliotecã, iar Deea pãrea puțin confuzã pentru a rãspunde la potopul de întrebãri. Charlotte hotãrî cã e mai bine sã nu insiste deocamdatã, ci sã o lase sã se calmeze.
Pașii fetelor rãsunau ușor pe holul pustiu, spãrgând tãcerea care le cuprinsese. „Moment de reculegere” gândi Charlotte. La capãtul coridorului apãruserã niște bãieți, iar Charlotte îi salutã șoptit când trecu le lângã ei. Pãreau a fi în Anul I câțiva dintre ei și erau foarte grãbiți și agitați.

În același timp, spiridușii munceau de zor la micul dejun al vrãjitorilor, preparându-le bunãtãți și trimițându-le prin magie în Sala Mare. Stomacul lui Charlotte protestã la gândul fetei de a merge departe de zgomotul din SM, ceea ce o fãcu sã-i propunã Deei sã meargã amândouã în acea Salã. Cercetașa o privi derutatã preț de o clipã, dupã care se scuzã și plecã, lãsând-o singurã pe Charlotte.

Astropufa își îndreptã pașii spre Salã, gândindu-se cã poate a fãcut ceva nepotrivit. În minte îi apãru ideea cã poate Deea avea nevoie sã fie singurã. Pãrea rãscolitã, frãmântatã. Charlotte avea impresia cã atunci când a vãzut-o în bibliotecã, Deea avusese un vis sau o previziune. Învãțase despre lucrurile acestea de la Trelawney, dar nu le credea. Nu credea cã e posibil sã prezici viitorul, viitorul care este atât de incert și care ne ia mereu prin surprindere.

Totodatã, ea vãzuse cã se întâmplase ceva ciudat. Acum, pe drum spre Sala Mare, punea la cale un plan. Vroia sã ia micul dejun, apoi sã meargã în turnul doameni profesoare Trelawney și s-o întrebe mai multe despre arta prezicerii. Charlotte nu socotise, de data asta, faptul cã planurile sunt de obicei zãdãrnicite de soartã ...

Cu cât se apropia mai mult de Sala Mare, cu atât zgomotul era mai mare. Glasuri, clinchetul tacâmurilor și râsetul fericit al celor ce luau micul dejun. Dar Charlotte se simțea diferit, era melancolicã ... Deodatã, totul în jurul ei fu acoperit de o ceațã densã, apoi totul se întunecã și simți podeaua rece de piatrã sub capul ei.

Charlotte se trezi în patul ei din dormitorul Astropufelor. Încã nu apãruserã primele raze ale soarelui. „Dar cum .. ?” se gândi ea. „Totul a fost doar .. un vis? Deea ? Micul dejun ? Bãieții ? ”. Toate acestea se învârteau în mintea ei și lãsarã în urmã o durere ascuțitã. Nu pricepea nimic. Ce se întâmplase ? Știa sigur cã a fost real, o durea capul acolo unde atinsese podeaua de piatrã a holului ce ducea spre Sala Mare. Dar era mult prea devreme ca totul sã se fi întâmplat ! Și cum ajunsese înapoi în pat ?

Erau atât de multe lucruri care nu puteau fi puse cap la cap, era totul ca un puzzle din care lipseau foarte multe piese. Știa sigur cã trebuia sã meargã la Trelawney s-o întrebe câte ceva, dar îi era teamã s-o deranjeze pe profesoarã în weekend. În plus, nu putea spune nimic despre ce s0a întâmplat cu adevãrat. Probabil ar fi crezut-o nebunã.

Se ridicã ușor din pat și privi ceasul. Era ora 4. Stomacul o durea, exact ca în „visul” pe care credea cã îl avusese. Dar probabil cã mintea îi juca feste, poate cã visase chiar ce urma sã se întâmple .. Dacã era așa, trebuia sã verifice.

Se îmbrãcã în liniște ca sã nu le trezeascã pe celelalte fete care își continuau somnul liniștite, fãrã ca mintea lor sã fie chinuitã de întrebãri al cãror rãspuns sã fie imposibil de aflat (cel puțin momentan, cãci Charlotte era hotãrâtã sã afle ce s-a întâmplat).

Merse în camera de zi. Focul din șemineu era pe terminate, doar niște cãrbuni încinși mai încãlzeau camera. Fotoliul mare și comod din apropierea șemineului o atrãgea ca un magnet. Se așezã cât mai comod, era liniște și cald, iar somnul o învãlui îndatã.

Era din nou pe holul spre Sala Mare. De data asta, totul era nefiresc de tãcut. Tablourile din jurul ei erau împietrite, nici mãcar nu-și mișcau ochii sau mâinile, nici mãcar gurile !

Simțeam nevoia sã ajungã în Salã, sã vadã ce e acolo, simțea cã se întâmpla ceva nelalocul lui. Ajunse în dreptul a ceea ce trebuia sã fie ușa care dãdea în Sala Mare. Din pãcate, în locul ușii acum nu mai era decât un simplu perete, în niciun caz ușã. Se apropie speriatã de acel zid. Cu fiecare pas, respirația ei era mai sacadatã. Se simțea prinsã într-o cursã, într-o capcanã. Inima ei bãtea atât de tare, încât pãrea cã vrea sã îi spargã pieptul. Mâna ei tremurândã se opri la câțiva centimetri depãrtare de zidul de piatrã. Simțea tensiunea cum o apasã.

Înainte sã atingã piatra rece, un zgomot asurzitor îzbucni parcã de partea cealaltã a zidului. Era ca ... zgomotul fãcut de mulțime când echipa lor preferatã de vâjhaț e pe cale sã câștige. Charlotte se rãzgândi : își retrase mâna și se îndepãrtã cu pași nesiguri. Trebuia sã se asigure de locul în care se afla, oare chiar acolo era holul ce ducea spre Sala Mare ?

Indiferent de rãspuns, Charlotte știa cã singurul loc în care puteau auzi zgomote de partea cealaltã a zidului era Camera Necesitãții, dar acolo nu era în cap de hol. În plus, la Hogwarts nu prea a întâlnit holuri zidite în vreun capãt.

Din nou nu se potrivea ceva, iar Charlotte simțea cã e ceva care-i scapã. Se întoarse cu spatele la zidul pe care era cât pe ce sã-l atingã mai devreme. Acum era hotãrâtã sã vadã unde duce, de fapt, holul. Era decisã. Pașii ei erau siguri, nu mai tremura și inima nu mai bãtea atât de tare.

Pașii ei erau rapizi și siguri. Holul șerpuia, iar la un moment dat a început sã se facã mai îngust. Atât de îngust încât Charlotte credea cã vrea s-o striveascã acolo, iar senzația de capcanã apãru din nou. Deodatã, piciorul ei nu mai atinse dalele de piatrã. Charlotte simți cã se prãbușește într-o prãpastie infinitã. Totul deveni din nou întunecat.

„Charlotte ! Charlotte ! Ești bine?”
Glasul o trezi. Era speriatã, atât de speriatã încât nu putea rosti niciun cuvânt.

¸.·´¨¯¨·.¸`·.,¸_¸,.·´¸.·´¨¯¨`·.¸`·.,¸_¸,.·´¸.·´¨¯¨ `·.¸`·.,¸_¸,.·´¸.·´¨¯¨`·.¸

☻„Sã înveþi fãrã sã gândeºti este fãrã sens; sã gândeºti fãrã sã înveþi este periculos.”☻

Confucius

Find all posts by this user
Quote this message in a reply


Messages In This Thread
Vise si ganduri - by Deea Potter - 02 Dec 2008, 00:34
Re: Vise si ganduri - by Charlotte Ambrosine - 02 Dec 2008, 21:09
Re: Vise si ganduri - by Kim Ryan - 13 Feb 2009, 22:26
Re: Vise si ganduri - by HerArgus - 27 May 2009, 16:14
Re: Vise si ganduri - by Roland Delaney - 27 May 2009, 22:12
Re: Vise si ganduri - by Charlotte Ambrosine - 15 May 2010, 14:14

Possibly Related Threads…
Thread Author Replies Views Last Post
  Ganduri Matt I. River 5 1,544 28 Jun 2010, 13:55
Last Post: Bell Evans