camera necesitatii

[Bell Evans]

Dupa care Bell spuse:
"-Cred ca noi avem putina treaba".
"-Ce treaba?!" intreba Sophia, confuza.
"-Ai sa vezi, supriza" murmura Bell, in timp ce o tragea pe Sophi de mana departe de cei doi. Alice ii zambi recunoscatoare, in timp ce Ichi clatina din cap razand.
"-Sa'i lasam singuri" sopti Bell, in timp ce se indrepta spre un copac de langa castel.
"-Aa, de aia erai asa grabita" chicoti fata, cu un chip senin.
"-Dapp, uite, sa ne asezam aici" raspunse cercetasa, aratand spre stejarul batran. Umbra lui semana cu o ciuperca aruncata peste iarba verde ca smaraldul, ce se odihnea in bataia lina a soarelui. Cerul azuriu lumina oglinda lacului, ce tremura in adierea catifelata, iar turnurile Hogwarts'ului zambeau vesele la atingerea razelor aurii.
"-Asa, acum ce facem??" intreba Sophia, vioaie.
"-Uhmm, nu prea am idei, tu ce ai vrea sa facem?!" intreba Bell razand.
"-Sa'i spionam pe cei doi?!?" propuse fata, chicotind.
"-Nupp, eu nu particip la asa ceva. Nu e politicos" raspunse Bell, razand. "Mai bine du'te tu, singurica" ii spuse ea.
"-Ok, ma intorc imediat" sopti Sophia, ridicandu'se si pornind cu pasi repezi spre locul unde se odihneau Ichi si Alice.
Bell ramase singura sub copacul batran, impovarat de trecerea nemiloasa a timpului. Isi lasa gandurile sa zboare libere, amintindu'si de vremile in care era si ea asa. Simtea lipsa cuiva care sa'si spuna cat de mult inseamna pentru el, care sa ii fie alaturi mereu, zi sau noapte, iarna sau vara.
Cercetasa isi intrerupse sirul gandurilor, uimita de revenirea brusca a lui Sophie, care se aseza langa ea zambind..