O mica escapada

[Helena Daphne Rose]

Helena statea acum pe un fotoliu si privea cerul intunecat. Visa si visa si visa...dar imaginatia ei a inceput sa o ia razna asa ca s-a trezit din visat. Se uita la Bell , care manca o Broscuta de Ciocolata in fata focului. Insa Helena avea o mahnire in suflet si nu stia nici ea care era.Tot ce stia era ca incerca sa uite si sa ignore acea suparare.
"-Hmm , cred ca ar trebui sa mergem."zise Bell si Helena incuviinta.Cu toate ca nu-i era somn (era obisnuita cu noptile albe) abia astepta sa se aseze pe patul ei moale si calduros.Arunca inca o privire spre fereastra si spre intunericul de afara , apoi pleca pe usa cu Bell cu Pelerina Invizibila si Harta Strengarilor. Fetele numai cercetasera Harta , spunand ca deja stiu toate coridoarele stiute si secrete din castel asa ca se dusera cu pasi domoli spre Turnul Cercetasilor. Dar de dupa colt se auzi un mieunat si chiar in acel moment , D-na Norris aparu in fata lor si incepu sa miaune puternic ca si cum l-ar alerta pe stapanul sau , alt nesuferit. Bell si Helena ramasera inlemnite iar de dupa un colt se vedea lumina unui felinar. Apoi fugira cat putu inapoi in Camera Necesitatii , uimite cum au scapat in ultimul moment. Helena se uita incruntata spre foc si zise:
"-Sunt satula pana peste cap de matza si Filch."articula aceasta cam greu si ofta nervoasa.
"-Si pe mine. Din cauza lui am ramas aici. Sper sa plece si sa avem cale libera sa plecam si noi. Ma intreb , oare omul asta doarme?"intreba Bell.
"-Nu , e un mort. Sau o fantoma. Sau un strigoi ca Peeves."zise Helena pe un ton ironic iar fetele rasera.
"-Sper doar sa nu ramanem toata noaptea aici.."adauga Bell.
Fetele se asezara din pe canapea iar fereastra aparu din nou dupa dorinta Helenei. Se duse din nou sa se admire cerul instelat si respira aerul rece care ii curata mintea de toate gandurile. Uitandu-se in departare , auzi Thestralii iar Helena se mai linisti.Insa Bell incepu sa cerceteze Harta Strengarilor...